O altă dramă. O altă poveste a unei sportive care a dat totul pentru faima şi gloria ţării noastre. O altă carieră terminată prematur din cauza mizeriei din sportul românesc. Şi, cel mai important, un alt motiv pentru care eventualul dezastru „tricolor” ce se preconizează la Jocurile Olimpice de la Beijing nu ar trebui să uimească pe nimeni...
Mariana Ciobanu, devenită între timp Ciobanu-Limbău, s-a înscris la Baza Nautică a Clubul Sportiv Farul Constanţa la vârsta de 12 ani. „Era o fată la bunica mea în sat care făcea kaiac-canoe şi a venit la noi şi m-a întrebat dacă vreau să vin şi eu. Nu prea ştiam ce înseamnă asta, însă bunica a fost de acord să mă aducă. Şi am rămas acolo”, şi-a început povestea Mariana, pentru cotidianul Telegraf.
Anii au demonstrat că decizia ei a fost una extrem de inspirată. Dintre numeroasele medalii cucerite de-a lungul carierei (dintre care 3 la Campionatele Mondiale şi 11 la Campionatele Europene), cea mai importantă este medalia de bronz de la Jocurile Olimpice de la Sydney, din 2000, în proba de 4x500 m, alături de Alina Platon-Chirilă. „Presiunea este extrem de mare, sînt multe ore de antrenament şi trebuie să ai un psihic tare ca să rezişti. Însă, tot ce a fost rău este uitat atunci cînd urci pe podium şi îţi auzi imnul. Poate că încă o medalie olimpică m-ar fi făcut să mă simt împlinită”, a mai spus constănţeanca.
Kaiac-canoe este un sport de care noi, românii, ne amintim cam o dată la patru ani. Atunci când sunt Jocurile Olimpice, mai precis. Pentru Mariana Ciobanu-Limbău, competiţia ce va avea loc anul acesta la Beijing va fi însă un simplu eveniment pe care îl va urmări în faţa televizorului. Motivul - sportiva noastră a fost nevoită să îşi agaţe vâslele în cui în toamna lui 2007...
La o primă privire, totul ar fi început cu ratarea prezenţei la Campionatele Mondiale. „Nu aveam cum să ratăm această calificare. Venisem cu medalie de la europene şi nici prin gînd nu îmi trecea acest lucru. Cînd am rămas pe dinafară, mi-am dat seama că ruptura a devenit evidentă”, explică Mariana.
Privind însă în esenţă, neîndeplinirea acestui obiectiv nu este nimic mai mult decât o altă urmare a adevăratului motiv pentru care campioana noastră a decis să se retragă, şi anume haosul din cadrul lotului olimpic de kaiac-canoe: „Nu m-am simţit niciodată bine la lot, colectivul de acolo nu semăna deloc cu ce eram eu obişnuită. Atmosfera s-a deteriorat mult în ultimii ani. Însă cel mai mult m-a deranjat haosul de acolo, lipsa de profesionalism, dar mai ales injuriile pe care le primeam adesea, cînd nu eram de acord să fac ceva care venea din partea unei persoane ce nu avea nicio legatură cu lotul”.
Ca o adevărată doamnă sau, mai bine zis, scârbită de mizeria din sportul românesc, Mariana Ciobanu-Limbău a refuzat să dea nume, să arate cu degetul spre adevăraţii vinovaţi, îngropând totul, odată cu trecutul şi cu medaliile obţinute cu atâtea sacrificii...
vineri, 27 martie 2009
Handbalistele încearcă să ia ultima cursă spre Beijing
Naţionala feminină de handbal a României începe azi lupta pentru calificarea la Jocurile Olimpice de la Beijing.
În cadrul turneului preolimpic de la Bucureşti, găzduit de Sala Polivalentă, elevele lui Gheorghe Tadici vor înfrunta în primul meci selecţionata Japoniei, urmând să joace mâine şi duminică împotriva Ungariei, respectiv Poloniei. Primele două clasate vor obţine biletele pentru Beijing.
Toate partidele tricolorelor vor debuta la ora 17.00 şi vor fi transmise în direct de TVR 1. Preţul unui bilet de intrare este de 5 lei pe zi. Handbalul feminin este singurul sport de echipă din România care mai poate fi prezent la Olimpiadă, după ce naţionala de polo a pierdut calificarea pe ultima sută de metri.
„Suntem trataţi ca nişte sclavi“
Faptul că federaţia internaţională a schimbat în ultimul moment două dintre adversarele României din cauza unei decizii a Tribunalului de Arbitraj Sportiv i-a revoltat pe oficialii români. „Nu e normal ca IHF să aibă numai drepturi, iar FRH numai obligaţii. Suntem trataţi ca nişte sclavi. Când le-am spus că avem sponsori, ne-au răspuns că trebuie să le trimitem contractul, să-l aprobe ei, iar apoi din bani
80 la sută să le revină lor“, a tunat Cristian Gaţu, preşedintele FRH.
Antrenorul Gheorghe Tadici a renunţat, ieri, chiar în ziua în care a împlinit 56 de ani, la portarul Pâslaru, la extrema Niculae, la interul Şoit şi la pivotul Ivan, fiindcă numărul-limită de jucătoare convocate este de 14, dintre care nouă sunt de la Oltchim.
Lotul României este următorul: Dinu, Tolnai - portari; Balint, Maier, Nechita - extreme; Gâlcă, Bârsan - pivoţi; Meiroşu, Neagu, Lecuşanu, Brădeanu, Beşe, Luca şi Amariei - centri şi interi.
Program
Astăzi: Ungaria - Polonia (ora 15.00), România - Japonia (ora 17.00)
Mâine: Japonia - Polonia (ora 15.00), România - Ungaria (ora 17.00)
Duminică: Ungaria - Japonia (ora 15.00), România - Polonia (ora 17.00).
În cadrul turneului preolimpic de la Bucureşti, găzduit de Sala Polivalentă, elevele lui Gheorghe Tadici vor înfrunta în primul meci selecţionata Japoniei, urmând să joace mâine şi duminică împotriva Ungariei, respectiv Poloniei. Primele două clasate vor obţine biletele pentru Beijing.
Toate partidele tricolorelor vor debuta la ora 17.00 şi vor fi transmise în direct de TVR 1. Preţul unui bilet de intrare este de 5 lei pe zi. Handbalul feminin este singurul sport de echipă din România care mai poate fi prezent la Olimpiadă, după ce naţionala de polo a pierdut calificarea pe ultima sută de metri.
„Suntem trataţi ca nişte sclavi“
Faptul că federaţia internaţională a schimbat în ultimul moment două dintre adversarele României din cauza unei decizii a Tribunalului de Arbitraj Sportiv i-a revoltat pe oficialii români. „Nu e normal ca IHF să aibă numai drepturi, iar FRH numai obligaţii. Suntem trataţi ca nişte sclavi. Când le-am spus că avem sponsori, ne-au răspuns că trebuie să le trimitem contractul, să-l aprobe ei, iar apoi din bani
80 la sută să le revină lor“, a tunat Cristian Gaţu, preşedintele FRH.
Antrenorul Gheorghe Tadici a renunţat, ieri, chiar în ziua în care a împlinit 56 de ani, la portarul Pâslaru, la extrema Niculae, la interul Şoit şi la pivotul Ivan, fiindcă numărul-limită de jucătoare convocate este de 14, dintre care nouă sunt de la Oltchim.
Lotul României este următorul: Dinu, Tolnai - portari; Balint, Maier, Nechita - extreme; Gâlcă, Bârsan - pivoţi; Meiroşu, Neagu, Lecuşanu, Brădeanu, Beşe, Luca şi Amariei - centri şi interi.
Program
Astăzi: Ungaria - Polonia (ora 15.00), România - Japonia (ora 17.00)
Mâine: Japonia - Polonia (ora 15.00), România - Ungaria (ora 17.00)
Duminică: Ungaria - Japonia (ora 15.00), România - Polonia (ora 17.00).
Becali, Muresan si Porumboiu dau bani grei la FRF
Comisia de Disciplina a dictat amenzi de sute de milioane de lei vechi si suspendari de cite doua luni pentru greii Ligii I.
In asteptarea deciziei in cazul Bricheta, Comisia de Disciplina a taiat in carne vie. Membrii forului FRF au dictat amenzi de 600 de milioane de lei vechi atit pentru presedinti de cluburi, cit si pentru antrenori si jucatori. Gigi Becali, Iuliu Muresan si Adrian Porumboiu au primit cite doua luni suspendare si amenzi de cite 12.000 de lei pentru declaratiile calomnioase aduse in ultimul timp. Pentru acelasi motiv, presedintele de onoare al Ceahlaului Piatra Neamt, Gheorghe Stefan, s-a ales doar cu o luna de suspendare si 10.000 de lei amenda.
“Foarte bine ca m-au suspendat. Am gresit si trebuie sa platesc”, a fost reactia umila a patronului Stelei, Gigi Becali, constient de campania
de calmare a spiritelor in Liga I, demarata de presedintele FRF, Mircea Sandu.
Mai mult au de suferit jucatori precum Marius Constantin, Gabriel Cinu sau Niklas Sandberg. Atit rapidistul, cit si timisoreanul si ceferistul au primit suspendari pentru doua etape si amenzi de cite 3.000 de lei pentru faulturi dure, nesanctionate de arbitri. Aceeasi pedeapsa i-a fost aplicata si stelistului Florin Lovin, pentru o interventie dura in meciul cu UTA. Tot in aceasta partida, aradeanul Pedro Oliveira a intrat periculos la Radoi, fara ca arbitrul sa intervina, insa a fost suspendat pentru o etapa si amendat cu 700 de lei.
O etapa au primit si Eugen Trica, si Andrei Cristea pentru cartonasele rosii primite la Iasi. Faptul ca a fost trimis in tribune la meciul contra moldovenilor, i-a atras antrenorului Ioan Andone o suspendare de doua meciuri. Scapat de suspendare, patronul Politehnicii Timisoara, Marian Iancu, i-a dat in judecata pe oficialii FRF, Ionut Lupescu si Florin Prunea, pentru jigniri, solicitindu-le daune de un leu.
In asteptarea deciziei in cazul Bricheta, Comisia de Disciplina a taiat in carne vie. Membrii forului FRF au dictat amenzi de 600 de milioane de lei vechi atit pentru presedinti de cluburi, cit si pentru antrenori si jucatori. Gigi Becali, Iuliu Muresan si Adrian Porumboiu au primit cite doua luni suspendare si amenzi de cite 12.000 de lei pentru declaratiile calomnioase aduse in ultimul timp. Pentru acelasi motiv, presedintele de onoare al Ceahlaului Piatra Neamt, Gheorghe Stefan, s-a ales doar cu o luna de suspendare si 10.000 de lei amenda.
“Foarte bine ca m-au suspendat. Am gresit si trebuie sa platesc”, a fost reactia umila a patronului Stelei, Gigi Becali, constient de campania
de calmare a spiritelor in Liga I, demarata de presedintele FRF, Mircea Sandu.
Mai mult au de suferit jucatori precum Marius Constantin, Gabriel Cinu sau Niklas Sandberg. Atit rapidistul, cit si timisoreanul si ceferistul au primit suspendari pentru doua etape si amenzi de cite 3.000 de lei pentru faulturi dure, nesanctionate de arbitri. Aceeasi pedeapsa i-a fost aplicata si stelistului Florin Lovin, pentru o interventie dura in meciul cu UTA. Tot in aceasta partida, aradeanul Pedro Oliveira a intrat periculos la Radoi, fara ca arbitrul sa intervina, insa a fost suspendat pentru o etapa si amendat cu 700 de lei.
O etapa au primit si Eugen Trica, si Andrei Cristea pentru cartonasele rosii primite la Iasi. Faptul ca a fost trimis in tribune la meciul contra moldovenilor, i-a atras antrenorului Ioan Andone o suspendare de doua meciuri. Scapat de suspendare, patronul Politehnicii Timisoara, Marian Iancu, i-a dat in judecata pe oficialii FRF, Ionut Lupescu si Florin Prunea, pentru jigniri, solicitindu-le daune de un leu.
Muzeul Brukenthal şi Muzeul Satului, printre laureaţii premiilor pentru patrimoniu cultural
Muzeul Brukenthal din Sibiu şi Muzeul Satului din Bucureşti au primit distincţii din partea Ministerului Culturii şi Cultelor(MCC) la Gala Premiilor pentru Patrimoniu Cultural, care a avut loc joi, la Cazinoul din Sinaia, şi la care a fost prezent şi ministrul Adrian Iorgulescu.
Muzeul Brukenthal din Sibiu a primit premiul pentru management, cu proiectul "Muzeul Naţional Brukenthal - un nou destin", iar Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" din Capitală a fost premiat la categoria patrimoniu imaterial, pentru programul naţional de cercetare "Structuri de mentalitate reflectate în obiceiurile tradiţionale româneşti calendaristice şi din ciclul vieţii", potrivit site-ului oficial al MCC.
Marele trofeu, în valoare de 5.000 de lei, a fost acordat de Ministerul Culturii pentru lucrările de consolidare şi restaurare de la Catedrala Mitropolitană "Întâmpinarea Domnului" din laşi, realizate de SC. Construcţii Unu S.A. şi inginerul Alexandru Marian.
Premiul pentru arte vizuale a revenit grupului "8 Art +", compus, printre alţii din Petru Lucaci, Florin Ciubotaru şi Vasile Tolan, pentru expoziţiile pe care le-au susţinut anul trecut în programele "Promocult 2007" şi "Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007".
La categoria muzeologie au fost premiate Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, pentru un proiect de depozitare a bunurilor culturale din patrimoniul instituţiei, şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Capitală, pentru proiectul de pedagogie muzeală "Călătorie în Casa Melcului".
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a primit o diplomă de merit pentru iniţierea şi implementarea proiectelor privind restaurarea fortificaţiilor Cetăţii Braşovului, etapa 2007.
MCC a mai acordat premii pentru restaurarea monumentelor istorice, urbanism şi arheologie, fiecare în valoare de 2.500 de lei, dar şi o serie de diplome de onoare şi diplome de merit.
Muzeul Brukenthal din Sibiu a primit premiul pentru management, cu proiectul "Muzeul Naţional Brukenthal - un nou destin", iar Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" din Capitală a fost premiat la categoria patrimoniu imaterial, pentru programul naţional de cercetare "Structuri de mentalitate reflectate în obiceiurile tradiţionale româneşti calendaristice şi din ciclul vieţii", potrivit site-ului oficial al MCC.
Marele trofeu, în valoare de 5.000 de lei, a fost acordat de Ministerul Culturii pentru lucrările de consolidare şi restaurare de la Catedrala Mitropolitană "Întâmpinarea Domnului" din laşi, realizate de SC. Construcţii Unu S.A. şi inginerul Alexandru Marian.
Premiul pentru arte vizuale a revenit grupului "8 Art +", compus, printre alţii din Petru Lucaci, Florin Ciubotaru şi Vasile Tolan, pentru expoziţiile pe care le-au susţinut anul trecut în programele "Promocult 2007" şi "Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007".
La categoria muzeologie au fost premiate Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, pentru un proiect de depozitare a bunurilor culturale din patrimoniul instituţiei, şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Capitală, pentru proiectul de pedagogie muzeală "Călătorie în Casa Melcului".
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a primit o diplomă de merit pentru iniţierea şi implementarea proiectelor privind restaurarea fortificaţiilor Cetăţii Braşovului, etapa 2007.
MCC a mai acordat premii pentru restaurarea monumentelor istorice, urbanism şi arheologie, fiecare în valoare de 2.500 de lei, dar şi o serie de diplome de onoare şi diplome de merit.
Traducem cărţi de 2 milioane euro
Atât se estimează că au plătit editorii români în 2007 pentru publicarea unor autori străini.
Într-o ţară în care vânzările spectaculoase sunt încă excepţii, pretenţiile celor care acordă drepturile de traducere sunt pe măsură. Adică incomparabil mai mici decât în Occident. În ultimii trei ani însă, sumele cerute editorilor români pentru dreptul de a publica un titlu străin au crescut considerabil şi, în cazul bestsellerurilor, s-au dublat.
Pentru a traduce o carte se parcurg următorii paşi: după obţinerea acordului de publicare se încheie un contract şi se achită un avans - de obicei, valoarea primului tiraj preconizat. La acest avans se adaugă treptat sumele pentru drepturile de autor (roialităţi), calculate pe baza preţului şi a numărului de exemplare vândute.
„În 2006, suma avansurilor la contractele încheiate prin agenţia noastră se ridică la aproximativ 700.000 euro, iar în 2007 la 800.000 euro, la care se adaugă, fireşte, sumele de roialităţi, care pot ajunge anual la 100.000 euro. Socotind şi contractele încheiate direct sau prin alte agenţii, se poate aproxima că în 2006 sumele plătite de editorii români au atins 1,8 milioane de euro, iar în 2007 au depăşit 2 milioane de euro“, estimează Simona Kessler, managerul celei mai mari agenţii literare autohtone, Simona Kessler International Copyright Agency.
Departe de Occident
Pretenţiile au crescut după integrarea în Uniunea Europeană, iar bestsellerurile reclamă un tratament
special, spune Denisa Comănescu, directorul Humanitas Fiction: „În ultimii ani, cu cât se apropia intrarea în UE, avansurile creşteau şi ele. Dacă în 2005 avansul era în jur de 60% din valoarea copyrightului pe primul tiraj, în 2007 a ajuns, în cazul bestsellerurilor, la 90% şi 100%“. La o piaţă de circa 80 de milioane de euro - dublu faţă de acum cinci ani - şi procentele negociate cresc.
„Procentajul minim oferit ca drepturi de autor este de 7% din valoarea ediţiei respective şi este direct proporţional cu volumul vânzărilor. Iar avansul este de minimum 700 de euro, mult mai mic faţă de ţările din Occident şi chiar faţă de ţările din jur, cum ar fi Ungaria. Tendinţa e de creştere“, explică Livia Stoia, directorul Agenţiei Literare Sun.
„Comparaţia cu Occidentul e mai bine să nu o facem, pentru că un avans plătit de o editură pentru un roman poate face cât toţi banii
plătiţi de toţi editorii români întrun an sau chiar de patru ori mai mult“, adaugă Simona Kessler, care oferă şi un exemplu: Elizabeth Kostova a primit de la britanici două milioane de dolari avans pentru „The Historian“/„Colecţionarul de istorie“ (RAO).
25.000 de dolari pentru Hemingway
Una dintre cele mai costisitoare achiziţii de anul trecut este opera lui Ernest Hemingway, pentru care Polirom a plătit 25.000 de dolari doar ca avans. Cu avocatul familiei scriitorului s-au purtat şi cele mai crâncene tratative. „Negocierile au durat câteva luni. În general, lucră m prin intermediul agenţilor sau subagenţilor literari. Sunt foarte rare cazurile în care negociem direct cu autorul“, declară Bogdan Alexandru Stănescu, coordonatorul colecţiei Biblioteca Polirom.
Dacă, în trecut, negocierile se purtau mai mult direct, acum editurile sunt forţate să se înscrie la licitaţii. Iar competiţia i-a făcut pe unii dintre ei să se retragă. „În 2008, majoritatea titlurilor achizi- ţionate de Humanitas Fiction a fost în urma unor licitaţii“, spune Denisa Comănescu, iniţiatoarea colec- ţiei „Raftul Denisei“. Una dintre reuşitele colecţiei este „Memoriile unei gheişe“, vândută în 80.000 de exemplare, în aproape doi ani.
INTERMEDIARI
Agenţii negociază
Agenţia Literară Sun lucrează cu circa 100 de edituri româneşti, iar în cinci ani de la înfiinţare a dus la bun sfârşit 1.050 de contracte. „Numărul contractelor a crescut, de la an la an, cu mai bine de 200%“, afirmă Livia Stoia. Mai vechea agenţie a Simonei Kessler a adus pe piaţa românească câteva mii de titluri. „De la înfiinţarea agenţiei, în 1994, am încheiat peste 3.000 de contracte, dar având în vedere că multe dintre ele sunt încheiate pentru mai multe titluri ale aceluiaşi autor, estimez, la o medie de două titluri per contract, că am vândut peste 6.000 de titluri“, calculează Simona Kessler.
PROMOVARE
Autorii români, pe cont propriu
Dacă în a negocia titluri, experienţa agenţiilor e deja testată, în a reprezenta autori români în străinătate, e abia la început. Agenţia Sun a Liviei Stoia promovează peste hotare nume ca Neagu Djuvara, Principele Radu Duda, Anca Maria Mosora, Petre Dătculescu, Victor Neumann, iar cea a Simonei Kessler, pe Filip Florian. „Nu mă pot angaja moral să-i reprezint pe «bandă rulantă» nici pe cei care au dobândit deja recunoaştere la noi, nici tinerele talente la începutul carierei lor literare, din două motive: nu am nici timpul necesar pe care-l solicită «păstorirea» unui autor, şi nici entuziasmul nu vine la comandă“, afirmă Simona Kessler. În relaţiile cu editorii locali, scriitorii români se descurcă singuri, iar procentul oferit din vânzări depinde de abilitatea lor de a negocia: merge de la 7% până la 12%-14%, în cazul celor mai bine vânduţi. „N-aş putea spune că pretenţiile materiale ale autorilor români au crescut în ultimii ani. Motivaţia principală a lor este alta, cea de a-şi publica opera“, conchide Livia Stoia.
Într-o ţară în care vânzările spectaculoase sunt încă excepţii, pretenţiile celor care acordă drepturile de traducere sunt pe măsură. Adică incomparabil mai mici decât în Occident. În ultimii trei ani însă, sumele cerute editorilor români pentru dreptul de a publica un titlu străin au crescut considerabil şi, în cazul bestsellerurilor, s-au dublat.
Pentru a traduce o carte se parcurg următorii paşi: după obţinerea acordului de publicare se încheie un contract şi se achită un avans - de obicei, valoarea primului tiraj preconizat. La acest avans se adaugă treptat sumele pentru drepturile de autor (roialităţi), calculate pe baza preţului şi a numărului de exemplare vândute.
„În 2006, suma avansurilor la contractele încheiate prin agenţia noastră se ridică la aproximativ 700.000 euro, iar în 2007 la 800.000 euro, la care se adaugă, fireşte, sumele de roialităţi, care pot ajunge anual la 100.000 euro. Socotind şi contractele încheiate direct sau prin alte agenţii, se poate aproxima că în 2006 sumele plătite de editorii români au atins 1,8 milioane de euro, iar în 2007 au depăşit 2 milioane de euro“, estimează Simona Kessler, managerul celei mai mari agenţii literare autohtone, Simona Kessler International Copyright Agency.
Departe de Occident
Pretenţiile au crescut după integrarea în Uniunea Europeană, iar bestsellerurile reclamă un tratament
special, spune Denisa Comănescu, directorul Humanitas Fiction: „În ultimii ani, cu cât se apropia intrarea în UE, avansurile creşteau şi ele. Dacă în 2005 avansul era în jur de 60% din valoarea copyrightului pe primul tiraj, în 2007 a ajuns, în cazul bestsellerurilor, la 90% şi 100%“. La o piaţă de circa 80 de milioane de euro - dublu faţă de acum cinci ani - şi procentele negociate cresc.
„Procentajul minim oferit ca drepturi de autor este de 7% din valoarea ediţiei respective şi este direct proporţional cu volumul vânzărilor. Iar avansul este de minimum 700 de euro, mult mai mic faţă de ţările din Occident şi chiar faţă de ţările din jur, cum ar fi Ungaria. Tendinţa e de creştere“, explică Livia Stoia, directorul Agenţiei Literare Sun.
„Comparaţia cu Occidentul e mai bine să nu o facem, pentru că un avans plătit de o editură pentru un roman poate face cât toţi banii
plătiţi de toţi editorii români întrun an sau chiar de patru ori mai mult“, adaugă Simona Kessler, care oferă şi un exemplu: Elizabeth Kostova a primit de la britanici două milioane de dolari avans pentru „The Historian“/„Colecţionarul de istorie“ (RAO).
25.000 de dolari pentru Hemingway
Una dintre cele mai costisitoare achiziţii de anul trecut este opera lui Ernest Hemingway, pentru care Polirom a plătit 25.000 de dolari doar ca avans. Cu avocatul familiei scriitorului s-au purtat şi cele mai crâncene tratative. „Negocierile au durat câteva luni. În general, lucră m prin intermediul agenţilor sau subagenţilor literari. Sunt foarte rare cazurile în care negociem direct cu autorul“, declară Bogdan Alexandru Stănescu, coordonatorul colecţiei Biblioteca Polirom.
Dacă, în trecut, negocierile se purtau mai mult direct, acum editurile sunt forţate să se înscrie la licitaţii. Iar competiţia i-a făcut pe unii dintre ei să se retragă. „În 2008, majoritatea titlurilor achizi- ţionate de Humanitas Fiction a fost în urma unor licitaţii“, spune Denisa Comănescu, iniţiatoarea colec- ţiei „Raftul Denisei“. Una dintre reuşitele colecţiei este „Memoriile unei gheişe“, vândută în 80.000 de exemplare, în aproape doi ani.
INTERMEDIARI
Agenţii negociază
Agenţia Literară Sun lucrează cu circa 100 de edituri româneşti, iar în cinci ani de la înfiinţare a dus la bun sfârşit 1.050 de contracte. „Numărul contractelor a crescut, de la an la an, cu mai bine de 200%“, afirmă Livia Stoia. Mai vechea agenţie a Simonei Kessler a adus pe piaţa românească câteva mii de titluri. „De la înfiinţarea agenţiei, în 1994, am încheiat peste 3.000 de contracte, dar având în vedere că multe dintre ele sunt încheiate pentru mai multe titluri ale aceluiaşi autor, estimez, la o medie de două titluri per contract, că am vândut peste 6.000 de titluri“, calculează Simona Kessler.
PROMOVARE
Autorii români, pe cont propriu
Dacă în a negocia titluri, experienţa agenţiilor e deja testată, în a reprezenta autori români în străinătate, e abia la început. Agenţia Sun a Liviei Stoia promovează peste hotare nume ca Neagu Djuvara, Principele Radu Duda, Anca Maria Mosora, Petre Dătculescu, Victor Neumann, iar cea a Simonei Kessler, pe Filip Florian. „Nu mă pot angaja moral să-i reprezint pe «bandă rulantă» nici pe cei care au dobândit deja recunoaştere la noi, nici tinerele talente la începutul carierei lor literare, din două motive: nu am nici timpul necesar pe care-l solicită «păstorirea» unui autor, şi nici entuziasmul nu vine la comandă“, afirmă Simona Kessler. În relaţiile cu editorii locali, scriitorii români se descurcă singuri, iar procentul oferit din vânzări depinde de abilitatea lor de a negocia: merge de la 7% până la 12%-14%, în cazul celor mai bine vânduţi. „N-aş putea spune că pretenţiile materiale ale autorilor români au crescut în ultimii ani. Motivaţia principală a lor este alta, cea de a-şi publica opera“, conchide Livia Stoia.
Ce merita cumparat din arta romaneasca de azi?
aca te hotarasti sa cumperi arta, poti incepe cu tinerii artisti romani fara sa-ti pui in pericol investitia.
"Raul invinge", o lucrare a Suzanei Dan, unul dintre cele mai promitatoare nume de pe piata artistica romaneasca
Nu este nevoie sa fii un iubitor de arta pentru a face investitii in acest domeniu. Oricit de cinic ar suna, exista colectionari
care privesc arta ca pe o afacere
si nu este nimic de condamnat in asta. La ora actuala, cel mai sigur mod de a-ti asigura investitiile este sa apelezi la serviciile de consiliere ale galeristilor, care pot include calatorii la tirgurile internationale de arta sau simple recomandari.
Experienta de curatoriat le da competenta de a alege nu doar piese valoroase, dar si care sa se integreze perfect in colectie sau in spatiul in care vor fi expuse lucrarile.
Pentru aceia care vor sa cumpere arta si nu stiu de unde sa inceapa, am cerut unora dintre cei mai importanti galeristi din Bucuresti citeva indicatii. Dumitru Gorzo, Gili Mocanu, Alexandra Croitoru, Suzana Dan, fratii Ilfoveanu sau Sorin Tara au fost pe buzele tuturor, fiind cei mai mediatizati artisti ai momentului.
„Arta contemporana este cea mai dinamica zona a pietei, iar potentialul de crestere este considerabil. Acest lucru se datoreaza mai multor factori: artistii tineri au un demers sincron cu fenomenul artistic international, sint exportabili si foarte mobili“, spune Dan Popescu de la Galeria H’Art, convins de faptul ca exista deja certitudini in arta contemporana.
Daca ar avea de-a face cu un colectionar incepator, Popescu ar recomanda Marius Bercea, Mircea Suciu, Florin Ciulache, Serban Savu, Adrian Ghenie sau Victor Man, un paretar si un desen de-ale Anei Banica, Alexandru Paul, Catalin Burcea sau un cucuruz de cristal marca Mircea Cantor, un obiect voodoo de Ovidiu Fenes, un video
si un desen de Ciprian Muresan, o casca nemteasca de plumb de Cristi Pogacean sau un desen de Perjovschi.
Matei Ciltia, de la Galeria Posibila, atrage atentia asupra specificului achizitiilor din arta. Ar fi simplu sa cumperi o lucrare cu un pret si apoi s-o vinzi cu un pret mai bun. Dar, spre deosebire de bursa, o lucrare de arta necesita cheltuieli, dar si beneficiile sint mai variate. La pretul initial al lucrarii se adauga o serie de cheltuieli directe pentru transport specializat, depozitare (in cazul in care nu are un loc in casa), verificare periodica, asigurare (in cazul lucrarilor de mare valoare) sau costuri legate de promovarea colectiei (expozitii, cataloage).
Valoarea lucrarii este importanta nu strict din punct de vedere economic, ci sub aspectul confirmarii alegerii facute. „Astfel, satisfactia pe care o ai cind vezi ca lucrarile unui artist pe care il colectionezi inca din tinerete isi multiplica valoarea este elementul definitoriu care face diferenta dintre colectionar si speculator“, explica Matei Ciltia. Un exemplu este chiar tatal curatorului, pictorul Stefan Ciltia, care vindea un tablou cu aproximativ 1.200-1.500 de marci germane, cea mai ieftina lucrare de pictura a sa valorind acum 6.000 de euro.
Sint insa galeristi care ar refuza din principiu sa consilieze un cumparator de arta care urmareste doar sa-si plaseze investitiile intr-o zona cool. „Daca pornesti de la premisa ca arta este, in primul rind, o investitie inteligenta, alegerile pot fi intimplatoare si de cele mai multe ori gresite“, spune Andreiana Mihail, care acorda o atentie deosebita calitatii cumparatorului. „Cred in colectiile de arta si in colectionari.
Vreau ca artistii cu care lucrez sa ajunga in cele mai onorante anturaje si in cele mai prestigioase colectii. Asta e munca mea de galerist“, a declarat Mihail pentru Cotidianul. Cistigurile rapide nu se numara printre prioritatile curatoarei de la galeria care ii poarta numele si care are in portofoliu multi artisti straini pe care ii promoveaza cu acelasi entuziasm. „Cea mai mare dorinta a mea este ca publicul sa guste si sa inteleaga arta contemporana, dupa care pasul investitiei va veni in mod natural.“
O categorie de artisti cu adevarat valorosi ar fi „emerging artist“, cei care din varii motive nu s-au aliniat, inrolat sau afiliat la sistemul de galerii existente. Pentru ca se reprezinta si se promoveaza singuri, isi vind lucrarile sub pretul pietei prin propriile apartamente sau spatii neconventionale.
„Mircea Nicolae expune colectia de surprize Turbo intr-o carte de romana de clasa a V-a in vitrinele sparte din oras. Razvan Botis topeste zahar si recristalizeaza geografia si istoria artei in atelierul lui din Brasov. Lucrarile lui IRLO sint pe ziduri, pe copaci, pe peretii prietenilor si pe niste pinze dintr-un apartament din Timisoara pe care le-am vazut recent si pe care le-as recomanda oricind unui colectionar“, explica curatorul si teoreticianul Stefan Tiron.
Lista de cumparaturi artistice
Curatoarea Diana Dochia de la Anaid Gallery a facut o lista de cumparaturi pornind de la un buget de 50.000 de euro, suma pe care o considera suficienta pentru a incepe sa colectionezi.
• Alexandru Radvan - pentru ca este singurul artist cu un parcurs bine definit (1.500-5.000 de euro)
• Sorin Tara - pentru ca reprezinta lumea in care traieste fara sa se supuna normelor si rigorilor sociale (800-2.700 de euro)
• Dumitru Gorzo - pentru ca este artistul cel mai mediatizat al Romaniei, András Szabó - pentru ca tehnica sa uimeste (800-3.200 de euro)
• Harem6 (Flavia Marele si Ildikó Muresan) - pentru ca fotografia devine un element manipulativ in cadrul actului artistic (800-1500 de euro)
• Suzana Dan - pentru ca personajele sale decapitate ne fac sa reflectam asupra situatiei in care ne aflam (1.500-3.000 de euro)
• Iuliana Vilsan - pentru ca „Viata e vis“
"Raul invinge", o lucrare a Suzanei Dan, unul dintre cele mai promitatoare nume de pe piata artistica romaneasca
Nu este nevoie sa fii un iubitor de arta pentru a face investitii in acest domeniu. Oricit de cinic ar suna, exista colectionari
care privesc arta ca pe o afacere
si nu este nimic de condamnat in asta. La ora actuala, cel mai sigur mod de a-ti asigura investitiile este sa apelezi la serviciile de consiliere ale galeristilor, care pot include calatorii la tirgurile internationale de arta sau simple recomandari.
Experienta de curatoriat le da competenta de a alege nu doar piese valoroase, dar si care sa se integreze perfect in colectie sau in spatiul in care vor fi expuse lucrarile.
Pentru aceia care vor sa cumpere arta si nu stiu de unde sa inceapa, am cerut unora dintre cei mai importanti galeristi din Bucuresti citeva indicatii. Dumitru Gorzo, Gili Mocanu, Alexandra Croitoru, Suzana Dan, fratii Ilfoveanu sau Sorin Tara au fost pe buzele tuturor, fiind cei mai mediatizati artisti ai momentului.
„Arta contemporana este cea mai dinamica zona a pietei, iar potentialul de crestere este considerabil. Acest lucru se datoreaza mai multor factori: artistii tineri au un demers sincron cu fenomenul artistic international, sint exportabili si foarte mobili“, spune Dan Popescu de la Galeria H’Art, convins de faptul ca exista deja certitudini in arta contemporana.
Daca ar avea de-a face cu un colectionar incepator, Popescu ar recomanda Marius Bercea, Mircea Suciu, Florin Ciulache, Serban Savu, Adrian Ghenie sau Victor Man, un paretar si un desen de-ale Anei Banica, Alexandru Paul, Catalin Burcea sau un cucuruz de cristal marca Mircea Cantor, un obiect voodoo de Ovidiu Fenes, un video
si un desen de Ciprian Muresan, o casca nemteasca de plumb de Cristi Pogacean sau un desen de Perjovschi.
Matei Ciltia, de la Galeria Posibila, atrage atentia asupra specificului achizitiilor din arta. Ar fi simplu sa cumperi o lucrare cu un pret si apoi s-o vinzi cu un pret mai bun. Dar, spre deosebire de bursa, o lucrare de arta necesita cheltuieli, dar si beneficiile sint mai variate. La pretul initial al lucrarii se adauga o serie de cheltuieli directe pentru transport specializat, depozitare (in cazul in care nu are un loc in casa), verificare periodica, asigurare (in cazul lucrarilor de mare valoare) sau costuri legate de promovarea colectiei (expozitii, cataloage).
Valoarea lucrarii este importanta nu strict din punct de vedere economic, ci sub aspectul confirmarii alegerii facute. „Astfel, satisfactia pe care o ai cind vezi ca lucrarile unui artist pe care il colectionezi inca din tinerete isi multiplica valoarea este elementul definitoriu care face diferenta dintre colectionar si speculator“, explica Matei Ciltia. Un exemplu este chiar tatal curatorului, pictorul Stefan Ciltia, care vindea un tablou cu aproximativ 1.200-1.500 de marci germane, cea mai ieftina lucrare de pictura a sa valorind acum 6.000 de euro.
Sint insa galeristi care ar refuza din principiu sa consilieze un cumparator de arta care urmareste doar sa-si plaseze investitiile intr-o zona cool. „Daca pornesti de la premisa ca arta este, in primul rind, o investitie inteligenta, alegerile pot fi intimplatoare si de cele mai multe ori gresite“, spune Andreiana Mihail, care acorda o atentie deosebita calitatii cumparatorului. „Cred in colectiile de arta si in colectionari.
Vreau ca artistii cu care lucrez sa ajunga in cele mai onorante anturaje si in cele mai prestigioase colectii. Asta e munca mea de galerist“, a declarat Mihail pentru Cotidianul. Cistigurile rapide nu se numara printre prioritatile curatoarei de la galeria care ii poarta numele si care are in portofoliu multi artisti straini pe care ii promoveaza cu acelasi entuziasm. „Cea mai mare dorinta a mea este ca publicul sa guste si sa inteleaga arta contemporana, dupa care pasul investitiei va veni in mod natural.“
O categorie de artisti cu adevarat valorosi ar fi „emerging artist“, cei care din varii motive nu s-au aliniat, inrolat sau afiliat la sistemul de galerii existente. Pentru ca se reprezinta si se promoveaza singuri, isi vind lucrarile sub pretul pietei prin propriile apartamente sau spatii neconventionale.
„Mircea Nicolae expune colectia de surprize Turbo intr-o carte de romana de clasa a V-a in vitrinele sparte din oras. Razvan Botis topeste zahar si recristalizeaza geografia si istoria artei in atelierul lui din Brasov. Lucrarile lui IRLO sint pe ziduri, pe copaci, pe peretii prietenilor si pe niste pinze dintr-un apartament din Timisoara pe care le-am vazut recent si pe care le-as recomanda oricind unui colectionar“, explica curatorul si teoreticianul Stefan Tiron.
Lista de cumparaturi artistice
Curatoarea Diana Dochia de la Anaid Gallery a facut o lista de cumparaturi pornind de la un buget de 50.000 de euro, suma pe care o considera suficienta pentru a incepe sa colectionezi.
• Alexandru Radvan - pentru ca este singurul artist cu un parcurs bine definit (1.500-5.000 de euro)
• Sorin Tara - pentru ca reprezinta lumea in care traieste fara sa se supuna normelor si rigorilor sociale (800-2.700 de euro)
• Dumitru Gorzo - pentru ca este artistul cel mai mediatizat al Romaniei, András Szabó - pentru ca tehnica sa uimeste (800-3.200 de euro)
• Harem6 (Flavia Marele si Ildikó Muresan) - pentru ca fotografia devine un element manipulativ in cadrul actului artistic (800-1500 de euro)
• Suzana Dan - pentru ca personajele sale decapitate ne fac sa reflectam asupra situatiei in care ne aflam (1.500-3.000 de euro)
• Iuliana Vilsan - pentru ca „Viata e vis“
Sindromul "Shirley Temple"
Au fost numiti copiii-minune ai cinematografiei autohtone, asa cum a fost considerata Shirley Temple in America. Ne-au ramas in minte ca personaje de poveste, insa nu multi dintre ei au continuat drumul actoriei. Veronica a plecat in strainatate, despre Lizuca se spune acelasi lucru, iar Pistruiatul lucreaza ca sofer.
Ne-o amintim pe Lulu Mihaescu, protagonista musicalului „Veronica“ (1972), o fetita de patru ani cu zulufii in vant si plina de talent. Insa, de la rolurile din seria creata de Elisabeta Bostan, Lulu nu a mai aparut in vreun alt rol principal. Casatorita si stabilita de 12 ani in Vancouver (Canada), Lulu Mihaescu (Luminita Petre, in buletin) are acum 41 de ani si o fiica de 17 ani. Mare amatoare de pian, la sfarsitul anilor ‘80 a intrat la Conservator, pentru ca, mai apoi, sa se inscrie la facultatea de Jurnalism-Japoneza de la Hyperion, pentru ca limba din Tara Soarelui Rasare este o alta mare pasiune a ei. La mijlocul anilor ’80, Lulu a cantat la clape alaturi de trupa Timpuri Noi. „Ne-am inteles foarte bine. Colaborarea noastra a durat trei ani si tinem si acum legatura. A mai venit in tara si ne-am mai vazut“, ne-a declarat liderul trupei, Artanu. In filmul Elisabetei Bostan, Lulu a purtat peruca, pentru ca ar fi fost prea greu sa-i fie aranjat parul in fiecare zi. Desi avea o varsta foarte frageda, Florian Pittis, unul dintre colegii sai de platou, a impresionat-o cel mai mult. In 1996, a decis sa plece in Canada, pentru ca aici nu a reusit sa faca nimic din ce-si dorea.
«Pistruiatul» este sofer in transportul international
A vazut un anunt
in ziar si a incercat. „Centrala Romana de Film, in colaborare cu Televiziunea Romana, cauta baieti cu varste cuprinse intre 11 si 13 ani pentru realizarea primului serial color de televiziune“. La nici 13 ani, Costel Baloiu a fost ales din 10.000 de candidati pentru rolul principal in „Pistruiatul“ (1973). A filmat pentru filmul lui Francisc Munteanu timp de noua luni si a primit un onorariu de aproape 100.000 de lei pentru rol. In 1975, a inceput sa lucreze pentru filmul „Roscovanul“, realizat, de asemenea, de Munteanu. Insa cam aici s-a terminat cariera lui in film. S-a casatorit, a devenit tata, a facut armata, a divortat, apoi a lucrat ca taximetrist. Se casatoreste pentru a doua oara, pleaca in Italia sase luni, unde lucreaza la o crescatorie de fazani si, cand se intoarce, afla ca sotia il parase la Securitate ca ar avea legaturi cu serviciile italiene. Se casatoreste pentru a treia oara, acest pas aducandu-i doua fiice vitrege, pe care le considera copiii lui. La 49 de ani, „Pistruiatul“ activeaza ca sofer la o firma
prahoveana de transport rutier international.
Lizuca s-a pierdut prin «Dumbrava minunata»
In 1980, Diana Musca interpreta exceptional rolul Lizuca din „Dumbrava minunata“. Filmul a fost recompensat cu mai multe premii, precum Gijon Spania 1981 - Diploma de onoare, Moscova 1981 - Premiul pentru cel mai bun basm cinematografic, Quito (Ecuador) 1985 - Premiul I. Productia regizata de Gheorghe Naghi a avut premiera in cinematografele romanesti in data de 29 septembrie 1980, insa despre Diana nu mai stie nimeni nimic. Unii, totusi, indraznesc sa opineze, spunand ca este plecata in strainatate. Nici actrita Rodica Popescu-Bitanescu, cea care interpreta unul dintre rolurile negative in film, nu mai stie nimic de ea. Insa ne-a povestit cum a ramas impresionata de Diana la filmari. „Aveam o scena in care trebuia sa-i sucesc parul, sa fiu foarte rea cu ea. Miscarea pe care am facut-o eu a fost una foarte dura, dar ea a stat nemiscata si n-a spus nimic. I-am spus dupa aceea «iarta-ma, Diana, dar asa trebuia sa fac, ca sa fie cat mai real», iar ea mi-a raspuns «da, stiu, asa trebuie sa fie la filmari»“, ne-a povestit actrita.
«Mirabela», exceptia care intareste regula
Pe Medeea Marinescu ne-o amintim, de asemenea, cu placere in rolul sau Mirabela din musicalul „Maria Mirabela“, realizat de Ion Popescu Gopo. Coproductie romano-sovietica, realizata in 1981, filmul lui Gopo este primul care se adreseaza atat copiilor, cat si parintilor. Dupa acest proiect, Medeea si-a urmat vocatia, aceea de actrita. A absolvit Academia de Teatru si Film Bucuresti, promotia 1996, la clasa profesorului universitar Florin Zamfirescu. In film, Medeea a aparut in productiile „Domnisoara Christina“ (1996), „Patul lui Procust“ (2001) sau „Je vous trouve tres beau“ (2006). In varsta de 34 de ani, Medeea Marinescu joaca, din 1998, pe scena celui mai important teatru din tara, Teatrul National I.L. Caragiale din Bucuresti. Roluri ca „Lucietta“ (din „Badaranii“ lui Goldoni), „Zita“ (din „O noapte furtunoasa“, Caragiale) sau „Josephine“ („Egoistul“, Jean Anouilh) au facut din Medeea una dintre cele mai apreciate actrite de teatru.
Ne-o amintim pe Lulu Mihaescu, protagonista musicalului „Veronica“ (1972), o fetita de patru ani cu zulufii in vant si plina de talent. Insa, de la rolurile din seria creata de Elisabeta Bostan, Lulu nu a mai aparut in vreun alt rol principal. Casatorita si stabilita de 12 ani in Vancouver (Canada), Lulu Mihaescu (Luminita Petre, in buletin) are acum 41 de ani si o fiica de 17 ani. Mare amatoare de pian, la sfarsitul anilor ‘80 a intrat la Conservator, pentru ca, mai apoi, sa se inscrie la facultatea de Jurnalism-Japoneza de la Hyperion, pentru ca limba din Tara Soarelui Rasare este o alta mare pasiune a ei. La mijlocul anilor ’80, Lulu a cantat la clape alaturi de trupa Timpuri Noi. „Ne-am inteles foarte bine. Colaborarea noastra a durat trei ani si tinem si acum legatura. A mai venit in tara si ne-am mai vazut“, ne-a declarat liderul trupei, Artanu. In filmul Elisabetei Bostan, Lulu a purtat peruca, pentru ca ar fi fost prea greu sa-i fie aranjat parul in fiecare zi. Desi avea o varsta foarte frageda, Florian Pittis, unul dintre colegii sai de platou, a impresionat-o cel mai mult. In 1996, a decis sa plece in Canada, pentru ca aici nu a reusit sa faca nimic din ce-si dorea.
«Pistruiatul» este sofer in transportul international
A vazut un anunt
in ziar si a incercat. „Centrala Romana de Film, in colaborare cu Televiziunea Romana, cauta baieti cu varste cuprinse intre 11 si 13 ani pentru realizarea primului serial color de televiziune“. La nici 13 ani, Costel Baloiu a fost ales din 10.000 de candidati pentru rolul principal in „Pistruiatul“ (1973). A filmat pentru filmul lui Francisc Munteanu timp de noua luni si a primit un onorariu de aproape 100.000 de lei pentru rol. In 1975, a inceput sa lucreze pentru filmul „Roscovanul“, realizat, de asemenea, de Munteanu. Insa cam aici s-a terminat cariera lui in film. S-a casatorit, a devenit tata, a facut armata, a divortat, apoi a lucrat ca taximetrist. Se casatoreste pentru a doua oara, pleaca in Italia sase luni, unde lucreaza la o crescatorie de fazani si, cand se intoarce, afla ca sotia il parase la Securitate ca ar avea legaturi cu serviciile italiene. Se casatoreste pentru a treia oara, acest pas aducandu-i doua fiice vitrege, pe care le considera copiii lui. La 49 de ani, „Pistruiatul“ activeaza ca sofer la o firma
prahoveana de transport rutier international.
Lizuca s-a pierdut prin «Dumbrava minunata»
In 1980, Diana Musca interpreta exceptional rolul Lizuca din „Dumbrava minunata“. Filmul a fost recompensat cu mai multe premii, precum Gijon Spania 1981 - Diploma de onoare, Moscova 1981 - Premiul pentru cel mai bun basm cinematografic, Quito (Ecuador) 1985 - Premiul I. Productia regizata de Gheorghe Naghi a avut premiera in cinematografele romanesti in data de 29 septembrie 1980, insa despre Diana nu mai stie nimeni nimic. Unii, totusi, indraznesc sa opineze, spunand ca este plecata in strainatate. Nici actrita Rodica Popescu-Bitanescu, cea care interpreta unul dintre rolurile negative in film, nu mai stie nimic de ea. Insa ne-a povestit cum a ramas impresionata de Diana la filmari. „Aveam o scena in care trebuia sa-i sucesc parul, sa fiu foarte rea cu ea. Miscarea pe care am facut-o eu a fost una foarte dura, dar ea a stat nemiscata si n-a spus nimic. I-am spus dupa aceea «iarta-ma, Diana, dar asa trebuia sa fac, ca sa fie cat mai real», iar ea mi-a raspuns «da, stiu, asa trebuie sa fie la filmari»“, ne-a povestit actrita.
«Mirabela», exceptia care intareste regula
Pe Medeea Marinescu ne-o amintim, de asemenea, cu placere in rolul sau Mirabela din musicalul „Maria Mirabela“, realizat de Ion Popescu Gopo. Coproductie romano-sovietica, realizata in 1981, filmul lui Gopo este primul care se adreseaza atat copiilor, cat si parintilor. Dupa acest proiect, Medeea si-a urmat vocatia, aceea de actrita. A absolvit Academia de Teatru si Film Bucuresti, promotia 1996, la clasa profesorului universitar Florin Zamfirescu. In film, Medeea a aparut in productiile „Domnisoara Christina“ (1996), „Patul lui Procust“ (2001) sau „Je vous trouve tres beau“ (2006). In varsta de 34 de ani, Medeea Marinescu joaca, din 1998, pe scena celui mai important teatru din tara, Teatrul National I.L. Caragiale din Bucuresti. Roluri ca „Lucietta“ (din „Badaranii“ lui Goldoni), „Zita“ (din „O noapte furtunoasa“, Caragiale) sau „Josephine“ („Egoistul“, Jean Anouilh) au facut din Medeea una dintre cele mai apreciate actrite de teatru.
Radu Gabrea face şi el o caravană cinematografică
Chiar dacă e gata de aproape un an, cel mai recent film al lui Radu Gabrea, Cocoşul depitat, va intra în cinematografele româneşti abia de azi. "Cum era să ies eu cu filmul după două premii mari la Cannes, după un Palme d’Or?” a declarat regizorul, când a fost întrebat de ce a aşteptat atât pentru a-şi lansa filmul. “Şi aşa avem puţine cinematografe şi puţini spectatori. Nu se putea, în densitatea mediatică a filmului lui Mungiu şi a lui Nemescu", a spus el.
"Cocoşul depitat" este realizat după bestsellerul în limba germană al scriitorului sas Eginald Schlattner. Este povestea unor adolescenţi a căror maturizare este legată de destinul comunităţii săseşti din Ardeal. ."Am citit cartea înainte ca această să devină celebră” a declarat Gabrea, adăugând că autorul cărţii a fost foarte mulţumit de rezultatul final, plângând chiar atunci când l-a văzut pentru prima dată.
Asemenea lui Cristian Mungiu, Gabrea vrea să facă şi el o ravană cinematografică pentru a-şi prezenta producţia în oraşele în care nu există săli. Filmul urmează să fie prezentat şi la la TVR, care este de altfel unul din finanţatori. În felul acesta, Gabrea spune că se aşteaptă ca filmul "să fie văzut de două-trei milioane de spectatori".
Următorul film al regizorului, Călătoria lui Gruber, va fi lansat în toamnă, regizorul declarând că următorul său proiect este tot după o rte a lui Schlattner, "Mănuşile roşii", care povesteşte epopeea, în România, a unui student sas.
"Cocoşul depitat" este realizat după bestsellerul în limba germană al scriitorului sas Eginald Schlattner. Este povestea unor adolescenţi a căror maturizare este legată de destinul comunităţii săseşti din Ardeal. ."Am citit cartea înainte ca această să devină celebră” a declarat Gabrea, adăugând că autorul cărţii a fost foarte mulţumit de rezultatul final, plângând chiar atunci când l-a văzut pentru prima dată.
Asemenea lui Cristian Mungiu, Gabrea vrea să facă şi el o ravană cinematografică pentru a-şi prezenta producţia în oraşele în care nu există săli. Filmul urmează să fie prezentat şi la la TVR, care este de altfel unul din finanţatori. În felul acesta, Gabrea spune că se aşteaptă ca filmul "să fie văzut de două-trei milioane de spectatori".
Următorul film al regizorului, Călătoria lui Gruber, va fi lansat în toamnă, regizorul declarând că următorul său proiect este tot după o rte a lui Schlattner, "Mănuşile roşii", care povesteşte epopeea, în România, a unui student sas.
"Cocosul" poliglot
Cel mai recent film al regizorului Radu Gabrea, "Cocosul decapitat", intra de astazi in cinematografele din Romania, dupa ce a participat deja anul trecut la festivaluri de film importante. Inspirat de romanul omonim al scriitorului sas Eginald Schlattner, un best-seller in limba germana, filmul este o coproductie romano-germano-maghiaro-austriaca, realizat cu sprijinul CNC, SRTV, al Televiziunii germane BR, al televiziunii austriece ORF, al canalului european ARTE si al Fondului pentru Coproductii Europene Eurimages.
AvAnd deja participari la Festivaluri de Film importante in 2007, printre care Festivalul International de Film Saturno de la Roma unde a primit mentiunea speciala a juriului, Festivalul International de Film Transilvania, Festivalul International de Film Evreiesc de la Ierusalim sau, in aceasta primavara, o participare in competitia oficiala a Festivalului International de Film Tiburon, California, "Cocosul decapitat" este o poveste ce trateaza o realitate mai putin cunoscuta la noi, istoria sasilor din Transilvania in perioada dintre anii 1940 si 1944. Prezent la conferinta de presa, regizorul Radu Gabrea a marturisit ca nu a lansat filmul mai devreme in cinematografe, desi a fost gata, pentru ca "spatiul mediatic era ocupat de Cristi Mungiu si de Nemescu. Cum era sa ies cu filmul, dupa doua premii mari la Cannes?"
O poveste despre adolescenta si maturizare, despre prietenie si tradare, despre dragoste si framantari, "Cocosul decapitat" porneste de la o legenda saseasca care spune ca un cocos decapitat este semn de ghinion, insa acela care gaseste capul va avea noroc. Camera urmareste un grup de patru tineri, cu flash-back-uri din copilaria intr-un Fagaras paradisiac, trecand apoi spre anul 1941, cand echilibrul incepe sa se clatine. Din interior spre exterior, incepe declinul, lumea lui Hitler incepe sa-si faca loc spre sufletele copiilor care se pregatesc sa devina adulti, iar iubirile si prieteniile se tradeaza cu usurinta sau cu suferinta.
FascinaTia lui Hitler ajunge pana in paradisul din Fagaras in care sasii, romanii si evreii convietuiau de peste 800 de ani, iar ura se asaza intai in strat subtire, apoi tot mai gros, distrugand incet-incet prietenii, fratii de cruce si iubiri nascute firesc, in copilarie.
Cu o muzicA originala (Stefan Zorzor), care subliniaza de cele mai multe ori imaginea, filmul lui Radu Gabrea "spune" frumos povestea celor patru tineri, Felix Goldschmidt, fiul unor intelectuali burghezi, prietenul lui Hans Adolf Bediner, fiul cosarului din oras, cu puternice complexe sociale, Alfa Sigrid Binder, fiica unei familii bogate, si Gisela Gluckselig, o tanara evreica, si ea fiica unui evreu, proprietar al cinematografului din oras. Destinele lor se complica tulburator atunci cand cei doi baieti aleg sa faca parte din miscarea Tineretului German Nationalist. Iar felul in care Radu Gabrea dezvolta, printre amintiri, cu ironica melancolie, trairile lui Felix (David Zimmerschied), impartit intre pornirea lui fireasca spre dragostea pentru Gisela si atractia pentru lumea celui de-al treilea Reich, este bine sustinut de interpretarea actoriceasca. "Consider ca modul meu putin retro de a filma este adecvat povestii. N-as fi putut folosi un stil
post-modern pentru povestea asta", a declarat regizorul.
Cu o distribuTie internationala, printre actorii romani aflandu-se Dorel Visan, Victoria Cocias, sau Axel Moustache si Ioana Iacob in doua din rolurile principale, "Cocosul decapitat" este o superproductie foarte necesara lumii cinematografice romanesti. Filmata in cea mai mare parte in Sibiu, Medias sau Agnita, productia lui Gabrea a folosit pentru decoruri mobila strict autentica, adunata de la sasi, dupa cum au declarat producatorii. Filmul este vorbit in trei limbi, germana, maghiara si romana, tocmai pentru a sublinia
amestecul de civilizatii din zona Fagarasului.
Vorbind despre sfarsitul unei lumi, pelicula se incheie si se deschide poetic cu petrecerea de "Exitus" a tinerilor dintr-o scoala din Fagaras. Odata cu ei si cu ultima lor petrecere moare o epoca, iar adolescenta si viata
intima a copiilor este confiscata brutal de istorie.
Realizatorii au anuntat ca pe 1 aprilie filmul va pleca intr-o caravana cinematografica ce se va sfarsi cu o proiectie speciala (16 mai) la Medias, la intalnirea anuala a sasilor
AvAnd deja participari la Festivaluri de Film importante in 2007, printre care Festivalul International de Film Saturno de la Roma unde a primit mentiunea speciala a juriului, Festivalul International de Film Transilvania, Festivalul International de Film Evreiesc de la Ierusalim sau, in aceasta primavara, o participare in competitia oficiala a Festivalului International de Film Tiburon, California, "Cocosul decapitat" este o poveste ce trateaza o realitate mai putin cunoscuta la noi, istoria sasilor din Transilvania in perioada dintre anii 1940 si 1944. Prezent la conferinta de presa, regizorul Radu Gabrea a marturisit ca nu a lansat filmul mai devreme in cinematografe, desi a fost gata, pentru ca "spatiul mediatic era ocupat de Cristi Mungiu si de Nemescu. Cum era sa ies cu filmul, dupa doua premii mari la Cannes?"
O poveste despre adolescenta si maturizare, despre prietenie si tradare, despre dragoste si framantari, "Cocosul decapitat" porneste de la o legenda saseasca care spune ca un cocos decapitat este semn de ghinion, insa acela care gaseste capul va avea noroc. Camera urmareste un grup de patru tineri, cu flash-back-uri din copilaria intr-un Fagaras paradisiac, trecand apoi spre anul 1941, cand echilibrul incepe sa se clatine. Din interior spre exterior, incepe declinul, lumea lui Hitler incepe sa-si faca loc spre sufletele copiilor care se pregatesc sa devina adulti, iar iubirile si prieteniile se tradeaza cu usurinta sau cu suferinta.
FascinaTia lui Hitler ajunge pana in paradisul din Fagaras in care sasii, romanii si evreii convietuiau de peste 800 de ani, iar ura se asaza intai in strat subtire, apoi tot mai gros, distrugand incet-incet prietenii, fratii de cruce si iubiri nascute firesc, in copilarie.
Cu o muzicA originala (Stefan Zorzor), care subliniaza de cele mai multe ori imaginea, filmul lui Radu Gabrea "spune" frumos povestea celor patru tineri, Felix Goldschmidt, fiul unor intelectuali burghezi, prietenul lui Hans Adolf Bediner, fiul cosarului din oras, cu puternice complexe sociale, Alfa Sigrid Binder, fiica unei familii bogate, si Gisela Gluckselig, o tanara evreica, si ea fiica unui evreu, proprietar al cinematografului din oras. Destinele lor se complica tulburator atunci cand cei doi baieti aleg sa faca parte din miscarea Tineretului German Nationalist. Iar felul in care Radu Gabrea dezvolta, printre amintiri, cu ironica melancolie, trairile lui Felix (David Zimmerschied), impartit intre pornirea lui fireasca spre dragostea pentru Gisela si atractia pentru lumea celui de-al treilea Reich, este bine sustinut de interpretarea actoriceasca. "Consider ca modul meu putin retro de a filma este adecvat povestii. N-as fi putut folosi un stil
post-modern pentru povestea asta", a declarat regizorul.
Cu o distribuTie internationala, printre actorii romani aflandu-se Dorel Visan, Victoria Cocias, sau Axel Moustache si Ioana Iacob in doua din rolurile principale, "Cocosul decapitat" este o superproductie foarte necesara lumii cinematografice romanesti. Filmata in cea mai mare parte in Sibiu, Medias sau Agnita, productia lui Gabrea a folosit pentru decoruri mobila strict autentica, adunata de la sasi, dupa cum au declarat producatorii. Filmul este vorbit in trei limbi, germana, maghiara si romana, tocmai pentru a sublinia
amestecul de civilizatii din zona Fagarasului.
Vorbind despre sfarsitul unei lumi, pelicula se incheie si se deschide poetic cu petrecerea de "Exitus" a tinerilor dintr-o scoala din Fagaras. Odata cu ei si cu ultima lor petrecere moare o epoca, iar adolescenta si viata
intima a copiilor este confiscata brutal de istorie.
Realizatorii au anuntat ca pe 1 aprilie filmul va pleca intr-o caravana cinematografica ce se va sfarsi cu o proiectie speciala (16 mai) la Medias, la intalnirea anuala a sasilor
17 lei pe zi, un loc in tabara de stat
Elevii si studentii au la dispozitie 6.000 de locuri in taberele organizate in vacanta de vara.
Trei Youth Hostel-uri vor primi la vara grupe de elevi si studenti
Autoritatea Nationala pentru Tineret (ANT) a lansat oferta de turism pentru elevi si studenti destinata vacantei de vara din acest an. Astfel, cei interesati au la dispozitie aproape 6.000 de locuri pe serie in taberele din intreaga tara. Preturile sint cuprinse intre 35 si 48 de lei pe zi de persoana si includ serviciile de cazare si masa. Inscrierile se pot face la Directiile pentru Tineret din fiecare judet.
Singura tabara care va costa mai mult, si anume 72 de lei, este organizata la Valea Budului, in judetul Bacau. Aici, elevii si tinerii vor vorbi numai in limba engleza.
La mare, Autoritatea pentru Tineret ofera peste 400 de locuri in Eforie si 2 Mai, unde ziua de cazare va costa aproape 50 de lei de persoana. Tinerii care prefera sa mearga la vara in Delta vor avea la dispozitie 140 de locuri in centrul Youth Hostel Danube Delta, unde vor plati 46 de lei de persoana.
La Sinaia, Predeal si la Busteni, preturile sint aceleasi, numai ca sint mult mai putine locuri. Cele mai ieftine sint centrele de agrement Casoia, din judetul Arad, si Ozunca Bai, din Covasna, sau statiunea Sovata, din judetul Mures, unde ziua de cazare costa de la 17 pina la 30 de lei de persoana. „La aceste preturi nu sint incluse si serviciile de masa“, precizeaza reprezentantii ANT.
Trei Youth Hostel-uri vor primi la vara grupe de elevi si studenti
Autoritatea Nationala pentru Tineret (ANT) a lansat oferta de turism pentru elevi si studenti destinata vacantei de vara din acest an. Astfel, cei interesati au la dispozitie aproape 6.000 de locuri pe serie in taberele din intreaga tara. Preturile sint cuprinse intre 35 si 48 de lei pe zi de persoana si includ serviciile de cazare si masa. Inscrierile se pot face la Directiile pentru Tineret din fiecare judet.
Singura tabara care va costa mai mult, si anume 72 de lei, este organizata la Valea Budului, in judetul Bacau. Aici, elevii si tinerii vor vorbi numai in limba engleza.
La mare, Autoritatea pentru Tineret ofera peste 400 de locuri in Eforie si 2 Mai, unde ziua de cazare va costa aproape 50 de lei de persoana. Tinerii care prefera sa mearga la vara in Delta vor avea la dispozitie 140 de locuri in centrul Youth Hostel Danube Delta, unde vor plati 46 de lei de persoana.
La Sinaia, Predeal si la Busteni, preturile sint aceleasi, numai ca sint mult mai putine locuri. Cele mai ieftine sint centrele de agrement Casoia, din judetul Arad, si Ozunca Bai, din Covasna, sau statiunea Sovata, din judetul Mures, unde ziua de cazare costa de la 17 pina la 30 de lei de persoana. „La aceste preturi nu sint incluse si serviciile de masa“, precizeaza reprezentantii ANT.
19 aprilie, ziua în care poţi scăpa de aparatura veche
Ministerul Mediului a ales această zi pentru ca românii din 110 oraşe să se poată debarasa de deşeurile electronice şi electrocasnice, informează Realitatea.
Potrivit ministrului Attila Korodi, data nu a fost aleasă întâmplător, fiind în săptămâna înainte de Paşte.
Ministerul Mediului îşi propune ca pe 19 aprilie să colecteze cel puţin patru kilograme
de deşeuri pe cap de locuitor.
Din toamnă, acţiunea ar putea fi extinsă şi în mediul rural.
Potrivit datelor oficiale, în fiecare casă din România există aproximativ 30 de kilograme de aparatură electronică şi electrocasnică.
Durata medie de utilizare a aparatelor este de opt ani.
Prima acţiune asemănătoare a avut loc anul trecut, pe 3 noiembrie, când au fost colectate 600 de tone de aparate vechi.
Potrivit ministrului Attila Korodi, data nu a fost aleasă întâmplător, fiind în săptămâna înainte de Paşte.
Ministerul Mediului îşi propune ca pe 19 aprilie să colecteze cel puţin patru kilograme
de deşeuri pe cap de locuitor.
Din toamnă, acţiunea ar putea fi extinsă şi în mediul rural.
Potrivit datelor oficiale, în fiecare casă din România există aproximativ 30 de kilograme de aparatură electronică şi electrocasnică.
Durata medie de utilizare a aparatelor este de opt ani.
Prima acţiune asemănătoare a avut loc anul trecut, pe 3 noiembrie, când au fost colectate 600 de tone de aparate vechi.
Unu din doi români primeşte ajutor social
Unu din doi români beneficiază de ajutoare sociale, a declarat, ieri, ministrul Muncii, Paul Păcuraru. Ministrul a mai explit că numărul de tipuri de prestaţii sociale a ajuns la 35, de la ajutoare de încălzire până la trusouri de bebeluşi. Este interesantă şi evoluţia numărului de asistaţi în ultimii ani: din 2004 până în 2006 au fost în jur de 3.700.000, în 2007 – 7.992. 856, ca anul acesta să ajungă la 11.135.000! Cu toată această statistică impresionantă, Păcuraru susţine, totuşi, că „nu se poate spune că suntem o ţară de asistaţi social”. El explică explozia numărului de asistaţi prin faptul că direcţiile de muncă au preluat anul acesta plata alocaţiilor pentru copii, adică o prestaţie cu 6.000.000 de beneficiari între 0 şi 18 ani.
Până acum, aloţiile se plăteau de către Ministerul Muncii doar pentru preşcolari, iar pentru ceilalţi copii se plăteau prin Ministerul Educaţiei, doar dacă urmau o formă de învăţământ. Măsura a fost considerată discriminatorie de către Curtea Constituţională, care a decis să beneficieze de alocaţii toţi copiii, indiferent dacă merg sau nu la şcoală. În fine, un alt grup „masiv” de beneficiari de asistenţă socială este format din cei care primesc ajutoare de încălzire. Paul Păcuraru spune că după lărgirea plafonului – în prezent primesc ajutoare toţi cei care au un venit mai mic de 615 de lei pe membru de familie – numărul acestora a crescut foarte mult.
Până acum, aloţiile se plăteau de către Ministerul Muncii doar pentru preşcolari, iar pentru ceilalţi copii se plăteau prin Ministerul Educaţiei, doar dacă urmau o formă de învăţământ. Măsura a fost considerată discriminatorie de către Curtea Constituţională, care a decis să beneficieze de alocaţii toţi copiii, indiferent dacă merg sau nu la şcoală. În fine, un alt grup „masiv” de beneficiari de asistenţă socială este format din cei care primesc ajutoare de încălzire. Paul Păcuraru spune că după lărgirea plafonului – în prezent primesc ajutoare toţi cei care au un venit mai mic de 615 de lei pe membru de familie – numărul acestora a crescut foarte mult.
Gregorian Bivolaru recunoaste din Suedia integrarea pornografiei in MISA
regorian Bivolaru recunoaste faptul ca filmele porno, despre care „Gardianul“ a scris in mai multe rânduri, sunt produse
de persoane importante din Miscarea pentru Integrare Spirituala in Absolut (MISA). Mai mult, el ne sfatuieste pe toti sa urmarim atent scenele din productiile porno care au ca tema orgasmul urinar pentru a ne convinge ca nu este vorba despre perversiuni sexuale. Gurul din Tartasesti, fugit in Suedia pentru a scapa de justitia romåna, blufeaza, dånd informatia ca respectivele productii porno ar fi fost oferite distribuitorilor de catre ofiterii SRI, si nu de catre Fundatia Sophrozin, controlata de MISA. De curând, Mihai Stoian, mâna dreapta a lui Bivolaru, actor de filme porno in care evolueaza sub numele de Paul Diamond, a fost avertizat de Federatia Internationala de Yoga. Shri Yogacharya Ajita, o somitate in materie, presedintele „European Yoga Council“, i-a atras atentia lui Stoian asupra implicatiilor nefaste pe care le are pornografia asupra miscarii. Ajita sustinea ca ceea ce presa a scris despre Stoian este adevarat, nicidecum „calomnii“, cum pretinde cel care poarta numele de scena Paul Diamond. Totodata, intr-un limbaj diplomatic, dar ferm, presedintele „European Yoga Council“ il anunta pe Stoian ca nu va onora congresul MISA din iunie de la Bucuresti. Unul dintre motive este legat de calea manevrarii dorintelor sexuale, „tantra de mâna stânga“, pe care Mihai Stoian o imbratiseaza intr-un mod periculos si care duce de fapt la involutia spirituala.
Postare aproape incredibila pe grupul de discutii al Federatiei Internationale de Yoga. La 26 martie a.c., intr-un mesaj al lui Mihai Stoian (numarul 2 in MISA), semnat de catre Gregorian Bivolaru in calitate de „mentor al scolii“, se recunoaste ca filmele porno despre care „Gardianul“ a scris in mai multe rânduri au fost realizate de persoane importante din MISA: http://groups.yahoo.com/ group/internationalyogafederation/message/506
In scrisoarea sa, Bivolaru se refera explicit la filmele care prezinta asa-zisul orgasm urinar, sustinând ca este plin de compasiune pentru cei care „eticheteaza intr-o maniera evident tendentioasa câteva scene in care persoane de sex
feminin sunt filmate având orgasm urinar“. Mai mult, gurul fugit in Suedia subliniaza in mod special calitatile respectivelor productii si invita pe toata lumea „sa urmareasca aceste secvente cu orgasm urinar pentru a se convinge personal daca sunt sau nu perversiuni sexuale“!
Proba secreta la Costinesti
Reamintim ca Bivolaru se refera la filmele cu „pipi mistic“ despre care am scris pe larg, prezentand si secvente pe site-ul nostru, in care apar, fara stirea lor, cursante care au participat la proba secreta a concursului de Miss Shakti - Costinesti. Pe acelasi DVD comercializat in pachetul „Tantra Box“ este disponibil si filmul porno cu secvente filmate in cele doua biserici din Constanta, despre care „Gardianul“ a scris in premiera, precum si filmul porno realizat de Mihai Stoian (The Magic passage), prezentat de asemenea pe larg de ziarul nostru. Toate filmele din pachet sunt produse de aceeasi Carmen Enache, alias Bella Maestrinna, directoarea artistica a Teatrului Sophrozin care apartine MISA.
Pai, la ce secvente se refera Bivolaru? Sigur la cele din filmele a caror existenta a fost negata cu inversunare de MISA? Filmele pentru care MISA propusese un pariu de 100.000 de euro la 3 decembrie 2007, in articolul intitulat: „Replica adevarului zdrobitor. MISA ii provoaca la un pariu pe ziaristii mincinosi de la «Gardianul»“, reluând pariul din 2004, când se oferea, citam: „Recompensa substantiala oricui ar fi reusit sa aduca probe in favoarea ideii ca ar exista vreun film erotic realizat de MISA“? E vorba despre aceeasi MISA care afirma la 21 noiembrie 2007 ca se „ocupa cu organizarea cursurilor de YOGA, si nu cu producerea de filme de orice fel“?
Miscarea de Integrare Spirituala in Absolut a incercat in mai multe rânduri intoxicarea opiniei publice, fara sa tina seama ca in „joc“ sunt implicate vietile unor cursante care au avut incredere deplina in secta. Trebuie sa recunoastem insa ca, daca „Gardianul“ primeste premiul de 100.000 de euro, trebuie sa-l imparta ex equo cu gurul din Tartasesti. Mai ales ca pe site-ul oficial al sectei scrie: „Site-ul nostru reflecta pozitia oficiala a MISA, a domnului Gregorian Bivolaru si a conducerii scolii de Yoga.“
Bivolaru zice ca SRI a plasat filmele
Revenind la mesaj, precizam ca nu este vorba despre un pasaj singular, interpretabil, prin care sa fie recunoscuta producerea filmelor. Nicidecum! Bivolaru admite acest lucru in repetate rânduri, organizându-si pledoaria in fata Federatiei in jurul „ilegalitatii“ comercializarii filmelor de catre „niste mesageri suspecti care in realitate erau angajati ai serviciilor secrete române“. Bivolaru arata ca „aceste filme nu i-au fost oferite (distribuitorului - n.n.) de catre persoane autorizate ale Fundatiei Sophrozin din România“.
Insa MISA a negat existenta filmelor. Cu toate ca in documentarul-reclama care ne prezinta cum s-a realizat (The making of) filmul porno „oficial“ al lui Mihai Stoian apar secvente promotionale pentru productiile porno cu imagini din bisericile constantene si pentru filmele cu „pipi mistic“. Pe site-ul filialei MISA din Danemarca s-a facut reclama
respectivelor productii. Apoi a disparut subit dupa semnalele din presa. Echipa care a realizat filmele este aceeasi, iar Bella Maestrinna este omniprezenta producatoare. In realitate, ea poarta numele de Carmen Enache si este coordonatoarea Teatrului Sophrozin, controlat de MISA.
Chiar sa creada Bivolaru ca pot fi inghitite gogosile cu securistii rai care pun reclame pe site? Aproape de necrezut e insa altceva. In pledoaria sa, Bivolaru ii culpabilizeaza chiar si pe cei care au cumparat de pe piata
aceste filme, pe care le catalogheaza „ilegale“. ~sta da tupeu! Pana la urma este vina cumparatorilor si securistilor, conchide gurul fugit in Suedia.
«FIY nu este multumita de MISA»
Ca o consecinta directa a lamuririlor oferite de Bivolaru, raspunsul federatiei nu a intârziat sa apara. Pentru a marca disocierea ferma a federatiei de astfel de practici sexuale ce nu au legatura cu yoga, Shri Yogacharya Ajita ii solicita lui Stoian sa opereze corecturile necesare pe www.yogaesoteric.net, site-ul oficial al MISA,, acolo unde se afirma: „Reprezentantii FIY (Federatia Internationala de Yoga) s-au convins de mult cum stau lucrurile in realitate si care este valoarea spirituala a scolii de Yoga MISA din România, de aceea au si ales tara noastra ca loc de desfasurare in acest an al congresului mondial al federatiei.“ Facând referire la acest text, Ajita spune: „Trebuie sa fii constient de faptul ca FIY nu este multumita de MISA. Aceasta a fost deja data afara din Federatia Internationala Sportiva Yoga.“
Va reamintim ca Shri Yogacharya Ajita (Philippe Barbier) este presedinte al Consiliului European de Yoga al Aliantei Europene de Yoga, secretar al Federatiei Internationale de Yoga pentru Uniunea Europeana, membru pe viata
in Consiliul Mondial de Yoga, membru al Parlamentului Mondial de Yoga, membru al Consiliului International de Terapie prin Yoga, membru al Coregroup al Samenwerken de Yogadocenten Olanda, conducator al Institutului Raja Yoga Ilpendam, Olanda.
In mesajul postat tot la 26 martie a.c., Stoian este atentionat de catre Ajita: „Tantra yoga de mâna stânga este o practica foarte primejdioasa“ (practicile tantrice de mâna stânga sunt uneori asociate cu magia neagra - n.n.). „Guvernul vostru“ - spune Ajita - „simte cu siguranta acest pericol, dar nu il poate demonstra pentru ca nu sunt experti in domeniu“. De altfel, mesajul se incheie asa: „Nu sugera ca FIY sustine practicile voastre de mâna stânga. Aceasta nu este adevarat.“
• • •
„Gardianul“ a scris in multe rânduri ca in spatele sectei se ascunde de fapt un imens studio pornografic. Somitati din lumea yoga recunosc acest fapt, iar, intr-un final, chiar gurul din Tartasesti a fost nevoit sa admita faptul ca filmele cu orgasmul urinar, una dintre fanteziile sale, sunt realizate de persoane importate din MISA.
de persoane importante din Miscarea pentru Integrare Spirituala in Absolut (MISA). Mai mult, el ne sfatuieste pe toti sa urmarim atent scenele din productiile porno care au ca tema orgasmul urinar pentru a ne convinge ca nu este vorba despre perversiuni sexuale. Gurul din Tartasesti, fugit in Suedia pentru a scapa de justitia romåna, blufeaza, dånd informatia ca respectivele productii porno ar fi fost oferite distribuitorilor de catre ofiterii SRI, si nu de catre Fundatia Sophrozin, controlata de MISA. De curând, Mihai Stoian, mâna dreapta a lui Bivolaru, actor de filme porno in care evolueaza sub numele de Paul Diamond, a fost avertizat de Federatia Internationala de Yoga. Shri Yogacharya Ajita, o somitate in materie, presedintele „European Yoga Council“, i-a atras atentia lui Stoian asupra implicatiilor nefaste pe care le are pornografia asupra miscarii. Ajita sustinea ca ceea ce presa a scris despre Stoian este adevarat, nicidecum „calomnii“, cum pretinde cel care poarta numele de scena Paul Diamond. Totodata, intr-un limbaj diplomatic, dar ferm, presedintele „European Yoga Council“ il anunta pe Stoian ca nu va onora congresul MISA din iunie de la Bucuresti. Unul dintre motive este legat de calea manevrarii dorintelor sexuale, „tantra de mâna stânga“, pe care Mihai Stoian o imbratiseaza intr-un mod periculos si care duce de fapt la involutia spirituala.
Postare aproape incredibila pe grupul de discutii al Federatiei Internationale de Yoga. La 26 martie a.c., intr-un mesaj al lui Mihai Stoian (numarul 2 in MISA), semnat de catre Gregorian Bivolaru in calitate de „mentor al scolii“, se recunoaste ca filmele porno despre care „Gardianul“ a scris in mai multe rânduri au fost realizate de persoane importante din MISA: http://groups.yahoo.com/ group/internationalyogafederation/message/506
In scrisoarea sa, Bivolaru se refera explicit la filmele care prezinta asa-zisul orgasm urinar, sustinând ca este plin de compasiune pentru cei care „eticheteaza intr-o maniera evident tendentioasa câteva scene in care persoane de sex
feminin sunt filmate având orgasm urinar“. Mai mult, gurul fugit in Suedia subliniaza in mod special calitatile respectivelor productii si invita pe toata lumea „sa urmareasca aceste secvente cu orgasm urinar pentru a se convinge personal daca sunt sau nu perversiuni sexuale“!
Proba secreta la Costinesti
Reamintim ca Bivolaru se refera la filmele cu „pipi mistic“ despre care am scris pe larg, prezentand si secvente pe site-ul nostru, in care apar, fara stirea lor, cursante care au participat la proba secreta a concursului de Miss Shakti - Costinesti. Pe acelasi DVD comercializat in pachetul „Tantra Box“ este disponibil si filmul porno cu secvente filmate in cele doua biserici din Constanta, despre care „Gardianul“ a scris in premiera, precum si filmul porno realizat de Mihai Stoian (The Magic passage), prezentat de asemenea pe larg de ziarul nostru. Toate filmele din pachet sunt produse de aceeasi Carmen Enache, alias Bella Maestrinna, directoarea artistica a Teatrului Sophrozin care apartine MISA.
Pai, la ce secvente se refera Bivolaru? Sigur la cele din filmele a caror existenta a fost negata cu inversunare de MISA? Filmele pentru care MISA propusese un pariu de 100.000 de euro la 3 decembrie 2007, in articolul intitulat: „Replica adevarului zdrobitor. MISA ii provoaca la un pariu pe ziaristii mincinosi de la «Gardianul»“, reluând pariul din 2004, când se oferea, citam: „Recompensa substantiala oricui ar fi reusit sa aduca probe in favoarea ideii ca ar exista vreun film erotic realizat de MISA“? E vorba despre aceeasi MISA care afirma la 21 noiembrie 2007 ca se „ocupa cu organizarea cursurilor de YOGA, si nu cu producerea de filme de orice fel“?
Miscarea de Integrare Spirituala in Absolut a incercat in mai multe rânduri intoxicarea opiniei publice, fara sa tina seama ca in „joc“ sunt implicate vietile unor cursante care au avut incredere deplina in secta. Trebuie sa recunoastem insa ca, daca „Gardianul“ primeste premiul de 100.000 de euro, trebuie sa-l imparta ex equo cu gurul din Tartasesti. Mai ales ca pe site-ul oficial al sectei scrie: „Site-ul nostru reflecta pozitia oficiala a MISA, a domnului Gregorian Bivolaru si a conducerii scolii de Yoga.“
Bivolaru zice ca SRI a plasat filmele
Revenind la mesaj, precizam ca nu este vorba despre un pasaj singular, interpretabil, prin care sa fie recunoscuta producerea filmelor. Nicidecum! Bivolaru admite acest lucru in repetate rânduri, organizându-si pledoaria in fata Federatiei in jurul „ilegalitatii“ comercializarii filmelor de catre „niste mesageri suspecti care in realitate erau angajati ai serviciilor secrete române“. Bivolaru arata ca „aceste filme nu i-au fost oferite (distribuitorului - n.n.) de catre persoane autorizate ale Fundatiei Sophrozin din România“.
Insa MISA a negat existenta filmelor. Cu toate ca in documentarul-reclama care ne prezinta cum s-a realizat (The making of) filmul porno „oficial“ al lui Mihai Stoian apar secvente promotionale pentru productiile porno cu imagini din bisericile constantene si pentru filmele cu „pipi mistic“. Pe site-ul filialei MISA din Danemarca s-a facut reclama
respectivelor productii. Apoi a disparut subit dupa semnalele din presa. Echipa care a realizat filmele este aceeasi, iar Bella Maestrinna este omniprezenta producatoare. In realitate, ea poarta numele de Carmen Enache si este coordonatoarea Teatrului Sophrozin, controlat de MISA.
Chiar sa creada Bivolaru ca pot fi inghitite gogosile cu securistii rai care pun reclame pe site? Aproape de necrezut e insa altceva. In pledoaria sa, Bivolaru ii culpabilizeaza chiar si pe cei care au cumparat de pe piata
aceste filme, pe care le catalogheaza „ilegale“. ~sta da tupeu! Pana la urma este vina cumparatorilor si securistilor, conchide gurul fugit in Suedia.
«FIY nu este multumita de MISA»
Ca o consecinta directa a lamuririlor oferite de Bivolaru, raspunsul federatiei nu a intârziat sa apara. Pentru a marca disocierea ferma a federatiei de astfel de practici sexuale ce nu au legatura cu yoga, Shri Yogacharya Ajita ii solicita lui Stoian sa opereze corecturile necesare pe www.yogaesoteric.net, site-ul oficial al MISA,, acolo unde se afirma: „Reprezentantii FIY (Federatia Internationala de Yoga) s-au convins de mult cum stau lucrurile in realitate si care este valoarea spirituala a scolii de Yoga MISA din România, de aceea au si ales tara noastra ca loc de desfasurare in acest an al congresului mondial al federatiei.“ Facând referire la acest text, Ajita spune: „Trebuie sa fii constient de faptul ca FIY nu este multumita de MISA. Aceasta a fost deja data afara din Federatia Internationala Sportiva Yoga.“
Va reamintim ca Shri Yogacharya Ajita (Philippe Barbier) este presedinte al Consiliului European de Yoga al Aliantei Europene de Yoga, secretar al Federatiei Internationale de Yoga pentru Uniunea Europeana, membru pe viata
in Consiliul Mondial de Yoga, membru al Parlamentului Mondial de Yoga, membru al Consiliului International de Terapie prin Yoga, membru al Coregroup al Samenwerken de Yogadocenten Olanda, conducator al Institutului Raja Yoga Ilpendam, Olanda.
In mesajul postat tot la 26 martie a.c., Stoian este atentionat de catre Ajita: „Tantra yoga de mâna stânga este o practica foarte primejdioasa“ (practicile tantrice de mâna stânga sunt uneori asociate cu magia neagra - n.n.). „Guvernul vostru“ - spune Ajita - „simte cu siguranta acest pericol, dar nu il poate demonstra pentru ca nu sunt experti in domeniu“. De altfel, mesajul se incheie asa: „Nu sugera ca FIY sustine practicile voastre de mâna stânga. Aceasta nu este adevarat.“
• • •
„Gardianul“ a scris in multe rânduri ca in spatele sectei se ascunde de fapt un imens studio pornografic. Somitati din lumea yoga recunosc acest fapt, iar, intr-un final, chiar gurul din Tartasesti a fost nevoit sa admita faptul ca filmele cu orgasmul urinar, una dintre fanteziile sale, sunt realizate de persoane importate din MISA.
Răpirea din Irak - 3 ani de mister
Omar Hayssam e de negăsit, iar dosarul privind suspiciunile de corupţie a unor politicieni români zace în sertarele DNA.
La trei ani de la răpirea, în Irak, a jurnaliştilor români Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, putem vorbi doar despre o condamnare de hârtie a lui Omar Hayssam. Este
de negăsit de aproape doi ani. Complicele lui Hayssam, Mohammad Munaf, a scăpat de ştreang. Unde este însă averea lui Hayssam, dar şi pentru ce au ignorat autorităţile române unele declaraţii din timpul anchetei rămân întrebări fără răspuns.
O parte din dosarul în care Hayssam şi Munaf au fost trimişi în judecată de către procurorii DIICOT a fost trimisă la DNA, la finele anului 2006. Procurorii anticorupţie trebuiau să verifice o declaraţie a lui Munaf conform căreia membrii PSD Victor Hrebenciuc, Ovidiu Muşetescu, Gabriel Oprea şi Mircea Ursache, prin funcţiile pe care le-au ocupat, au facilitat preluarea ilegală de către Omar Hayssam a unor societăţi scoase la privatizare. În schimb, dar şi din dorinţa de a scăpa de dosarele penale pe care le avea, sirianul ar fi făcut diverse "sponsorizări" către cei nominalizaţi.
Iată ce declara Munaf: „Omar Hayssam s-a întâlnit cu Viorel Hrebenciuc pentru o astfel de tranzacţie, eu l-am dus cu maşina, însă suma cerută de politician, un milion de euro, i s-a părut prea mare şi a renunţat". Tot Munaf mai susţinea ca Hayssam i-ar fi plătit şi pe foştii preşedinţi AVAS, Ovidiu Muşetescu şi Mircea Ursache, pentru a-l ajuta să cumpere ilegal IPRS Băneasa şi Foresta Nehoiu. Acuzaţiile au fost respinse de politicieni, iar dosarul se află de aproape doi ani în lucru la procurorii anticorupţie. În urma unei solicitări a ziarului "Adevărul", DNA ne-a comunicat că dosarul se află încă în faza actelor premergătoare.
Trei ani de întrebări
Ştirea că trei ziarişti români au fost răpiţi în Irak pe 28 martie 2005 avea să îngrozească o lume întreagă şi să nască zeci de controverse. Când, după câteva zile de la răpire, sirianul Omar Hayssam s-a erijat în "salvator", aproape nimeni nici măcar nu bănuia că acesta era iniţiatorul acţiunii teroriste, avându-l complice pe Mohammad Munaf, ghidul celor trei jurnalişti. Omar Hayssam a fost condamnat la 20 de ani de închisoare şi la despăgubiri de câte două milioane de euro celor trei jurnalişti răpiţi.
Munaf a fost şi el condamnat la moarte prin spânzurare în Irak, însă luna trecută pedeapsa i-a fost anulată, iar procesul, reluat. Condamnarea sirianului e însă numai pe hârtie, el dispărând fără urmă din România în iunie 2006. Eliberarea din arest a lui Hayssam e un alt mister nedesluşit.
Însuşi procurorul de caz Ciprian Nastasiu a solicitat eliberarea sirianului pe motive medicale. Atunci se vorbea despre faptul că Hayssam ar avea cancer
generalizat, ipoteză care în final nu s-a confirmat. După fuga din România, Interpolul l-a localizat „undeva în Siria". Dar cum România nu are niciun acord de extrădare cu Siria, Hayssam putea sta liniştit. Traian Băsescu a elucidat oarecum misterul la bilanţul pe 2007 al Parchetului General, unde a precizat că Hayssam a plecat cu un vapor, ascuns printre oi. Procurorii susţin aceeaşi variantă. De altfel, anchetatorii i-au trimis în judecată pe doi dintre fraţii sirianului şi pe armatorul navei Iman T cu care se presupune că sirianul a fost scos din România, Mustafa Tartoussi.
La trei ani de la răpirea, în Irak, a jurnaliştilor români Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, putem vorbi doar despre o condamnare de hârtie a lui Omar Hayssam. Este
de negăsit de aproape doi ani. Complicele lui Hayssam, Mohammad Munaf, a scăpat de ştreang. Unde este însă averea lui Hayssam, dar şi pentru ce au ignorat autorităţile române unele declaraţii din timpul anchetei rămân întrebări fără răspuns.
O parte din dosarul în care Hayssam şi Munaf au fost trimişi în judecată de către procurorii DIICOT a fost trimisă la DNA, la finele anului 2006. Procurorii anticorupţie trebuiau să verifice o declaraţie a lui Munaf conform căreia membrii PSD Victor Hrebenciuc, Ovidiu Muşetescu, Gabriel Oprea şi Mircea Ursache, prin funcţiile pe care le-au ocupat, au facilitat preluarea ilegală de către Omar Hayssam a unor societăţi scoase la privatizare. În schimb, dar şi din dorinţa de a scăpa de dosarele penale pe care le avea, sirianul ar fi făcut diverse "sponsorizări" către cei nominalizaţi.
Iată ce declara Munaf: „Omar Hayssam s-a întâlnit cu Viorel Hrebenciuc pentru o astfel de tranzacţie, eu l-am dus cu maşina, însă suma cerută de politician, un milion de euro, i s-a părut prea mare şi a renunţat". Tot Munaf mai susţinea ca Hayssam i-ar fi plătit şi pe foştii preşedinţi AVAS, Ovidiu Muşetescu şi Mircea Ursache, pentru a-l ajuta să cumpere ilegal IPRS Băneasa şi Foresta Nehoiu. Acuzaţiile au fost respinse de politicieni, iar dosarul se află de aproape doi ani în lucru la procurorii anticorupţie. În urma unei solicitări a ziarului "Adevărul", DNA ne-a comunicat că dosarul se află încă în faza actelor premergătoare.
Trei ani de întrebări
Ştirea că trei ziarişti români au fost răpiţi în Irak pe 28 martie 2005 avea să îngrozească o lume întreagă şi să nască zeci de controverse. Când, după câteva zile de la răpire, sirianul Omar Hayssam s-a erijat în "salvator", aproape nimeni nici măcar nu bănuia că acesta era iniţiatorul acţiunii teroriste, avându-l complice pe Mohammad Munaf, ghidul celor trei jurnalişti. Omar Hayssam a fost condamnat la 20 de ani de închisoare şi la despăgubiri de câte două milioane de euro celor trei jurnalişti răpiţi.
Munaf a fost şi el condamnat la moarte prin spânzurare în Irak, însă luna trecută pedeapsa i-a fost anulată, iar procesul, reluat. Condamnarea sirianului e însă numai pe hârtie, el dispărând fără urmă din România în iunie 2006. Eliberarea din arest a lui Hayssam e un alt mister nedesluşit.
Însuşi procurorul de caz Ciprian Nastasiu a solicitat eliberarea sirianului pe motive medicale. Atunci se vorbea despre faptul că Hayssam ar avea cancer
generalizat, ipoteză care în final nu s-a confirmat. După fuga din România, Interpolul l-a localizat „undeva în Siria". Dar cum România nu are niciun acord de extrădare cu Siria, Hayssam putea sta liniştit. Traian Băsescu a elucidat oarecum misterul la bilanţul pe 2007 al Parchetului General, unde a precizat că Hayssam a plecat cu un vapor, ascuns printre oi. Procurorii susţin aceeaşi variantă. De altfel, anchetatorii i-au trimis în judecată pe doi dintre fraţii sirianului şi pe armatorul navei Iman T cu care se presupune că sirianul a fost scos din România, Mustafa Tartoussi.
A fost sindromul războiului din Golf provocat de o otrăvire chimică?
Una dintre cele mai persistente incertitudini legate de primul război din Golf este dacă, şi mai ales în ce măsură, a cauzat el probleme cronice de sănătate celor care au participat la lupte. Simptomele raportate de veterani includ oboseală, dureri musculare sau de încheieturi, stare psihică proastă şi tulburări ale somnului , probleme dermatologice şi de memorie, notează revista britanică The Economist.
Studiile epidemiologice indică faptul că 26-32 la sută din personalul care a fost trimis în Golful Persic este bolnav. Acest număr a fost calculat prin scăderea fracţiunii de personal ce nu a fost trimis în regiune însă a manifestat simptome similare. Astfel, între 175.000–210.000 de veterani au o stare proastă cronică a sănătăţii.
Speculaţiile privitoare la posibila cauză a acestor afecţiuni au inclus presupuneri legate de particule fine din arme ce ar fi conţinut uraniu, efectele secundare ale unui vaccin pentru antrax, poluarea în urma puţurilor petroliere incendiate, boli
infecţioase şi arme chimice. Stresul psihologic a fost şi el adăugat listei, chiar dacă a fost vorba despre un conflict de scurtă durată.
În ultimii ani, dovezile au început să implice expunerea la un gen de substanţe chimice cunoscute ca inhibatoare ale acetilcolinesterazei /AChE/. Beatrice Alexandra Golomb, cercetătoare în cadrul Universităţii California din San Diego, susţine această teorie, după ce a luat în considerare peste 100 de studii privitoare la bolile post-Războiul din Golf.
Inhibitorii AChE ajută la reglarea acetilcolinei neurotransmiţătoare – una dintre substanţele care ajută neuronii să creeze conexiuni. Prezenţa acestor chimicale determină neutrotransmiţătorii să acţioneze excesiv, de aici decurgâng o funcţionare anormală a creierului şi acţiuni necontrolate ale muşchilor. AChE pot fi găsiţi în pesticidele care au fost folosite pentru protejarea soldaţilor împotriva ţânţarilor şi a altor insecte, precum şi în pastilele cu bromură de piridostigmină – administrate soldaţilor ca parte din pre-tratamentul împotriva agenţilor ce atacau nervii. În plus
, substanţele AChE se regăsesc şi în sarin, un gaz ce atacă nervii şi care a fost eliberat în atmosferă atunci când forţele americane au atacat cu rachete depozitul de muniţii din oraşul irakian Khamisiyah.
Golomb afirmă că numeroase studii au descoperit că expunerea la AChE este legată de unele dintre simptomele cronice pe care le manifestă veteranii. Mai mult, ea subliniază importanţa faptului că odată cu creşterea perioadei de timp în care o persoană este expusă acestor substanţe, creşte şi gravitatea bolii ce va urma. Acest fapt, explică ea, constituie o dovadă importantă a legăturii dintre cauză şi efect.
Un studiu a apreciat măsura în care au fost expuşi veterani la organofosfaţi (un alt gen de AChE) şi s-a descoperit că un nivel ridicat de expunere este asociat cu o pierdere mai mare a materiei cenuşii din creier. Un alt studiu a indicat faptul că în rândul veteranilor este posibil ca cei care s-au îmbolnăvit să aibă o variaţie genetică, organismul
lor fiind mai puţin capabil să detoxifice AChE. Există şi un studiu realizat pe veteranii cărora li s-au administrat pastile cu bromură de piridostigmină. Potrivit rezultatelor, cu cât au primit mai mult pastile, cu atât mai proastă este starea sănătăţii lor astăzi. Golomb adaugă că pacienţii cu un nivel scăzut al expunerii la inhibatorii AChE folosiţi în agricultură acuză simptome asemănătoare cu cele ale veteranilor bolnavi. Puse cap la cap, explică Golomb, dovezile indică faptul că AChE au un rol în bolile cronice de care suferă mulţi veterani.
Aceste cercetări le dau veteranilor speranţa că, în sfârşit, ar putea fi stabilită o cauză a suferinţelor lor, însă Simon Wessely, profesor în cadrul Centrului de cercetări în domeniul sănătăţii în mediul militar din cadrul Institutului de Psihiatrie, este sceptic. El afirmă că cercetarea lui Golomb nu prezintă studii noi, fiind doar o întărire a opiniei pe care ea a exprimat-o şi anterior. El subliniază că organisme independente şi cu autoritate au trecut în revistă exact aceleaşi cercetări şi au ajuns la concluzii diferite. „Adevărul este, după 16 ani, şi după amânările iniţiale în realizarea cercetărilor necesare, că este puţin probabil ca elementele lipsă ale acestui puzzle să fie găsite vreodată”.
Studiile epidemiologice indică faptul că 26-32 la sută din personalul care a fost trimis în Golful Persic este bolnav. Acest număr a fost calculat prin scăderea fracţiunii de personal ce nu a fost trimis în regiune însă a manifestat simptome similare. Astfel, între 175.000–210.000 de veterani au o stare proastă cronică a sănătăţii.
Speculaţiile privitoare la posibila cauză a acestor afecţiuni au inclus presupuneri legate de particule fine din arme ce ar fi conţinut uraniu, efectele secundare ale unui vaccin pentru antrax, poluarea în urma puţurilor petroliere incendiate, boli
infecţioase şi arme chimice. Stresul psihologic a fost şi el adăugat listei, chiar dacă a fost vorba despre un conflict de scurtă durată.
În ultimii ani, dovezile au început să implice expunerea la un gen de substanţe chimice cunoscute ca inhibatoare ale acetilcolinesterazei /AChE/. Beatrice Alexandra Golomb, cercetătoare în cadrul Universităţii California din San Diego, susţine această teorie, după ce a luat în considerare peste 100 de studii privitoare la bolile post-Războiul din Golf.
Inhibitorii AChE ajută la reglarea acetilcolinei neurotransmiţătoare – una dintre substanţele care ajută neuronii să creeze conexiuni. Prezenţa acestor chimicale determină neutrotransmiţătorii să acţioneze excesiv, de aici decurgâng o funcţionare anormală a creierului şi acţiuni necontrolate ale muşchilor. AChE pot fi găsiţi în pesticidele care au fost folosite pentru protejarea soldaţilor împotriva ţânţarilor şi a altor insecte, precum şi în pastilele cu bromură de piridostigmină – administrate soldaţilor ca parte din pre-tratamentul împotriva agenţilor ce atacau nervii. În plus
, substanţele AChE se regăsesc şi în sarin, un gaz ce atacă nervii şi care a fost eliberat în atmosferă atunci când forţele americane au atacat cu rachete depozitul de muniţii din oraşul irakian Khamisiyah.
Golomb afirmă că numeroase studii au descoperit că expunerea la AChE este legată de unele dintre simptomele cronice pe care le manifestă veteranii. Mai mult, ea subliniază importanţa faptului că odată cu creşterea perioadei de timp în care o persoană este expusă acestor substanţe, creşte şi gravitatea bolii ce va urma. Acest fapt, explică ea, constituie o dovadă importantă a legăturii dintre cauză şi efect.
Un studiu a apreciat măsura în care au fost expuşi veterani la organofosfaţi (un alt gen de AChE) şi s-a descoperit că un nivel ridicat de expunere este asociat cu o pierdere mai mare a materiei cenuşii din creier. Un alt studiu a indicat faptul că în rândul veteranilor este posibil ca cei care s-au îmbolnăvit să aibă o variaţie genetică, organismul
lor fiind mai puţin capabil să detoxifice AChE. Există şi un studiu realizat pe veteranii cărora li s-au administrat pastile cu bromură de piridostigmină. Potrivit rezultatelor, cu cât au primit mai mult pastile, cu atât mai proastă este starea sănătăţii lor astăzi. Golomb adaugă că pacienţii cu un nivel scăzut al expunerii la inhibatorii AChE folosiţi în agricultură acuză simptome asemănătoare cu cele ale veteranilor bolnavi. Puse cap la cap, explică Golomb, dovezile indică faptul că AChE au un rol în bolile cronice de care suferă mulţi veterani.
Aceste cercetări le dau veteranilor speranţa că, în sfârşit, ar putea fi stabilită o cauză a suferinţelor lor, însă Simon Wessely, profesor în cadrul Centrului de cercetări în domeniul sănătăţii în mediul militar din cadrul Institutului de Psihiatrie, este sceptic. El afirmă că cercetarea lui Golomb nu prezintă studii noi, fiind doar o întărire a opiniei pe care ea a exprimat-o şi anterior. El subliniază că organisme independente şi cu autoritate au trecut în revistă exact aceleaşi cercetări şi au ajuns la concluzii diferite. „Adevărul este, după 16 ani, şi după amânările iniţiale în realizarea cercetărilor necesare, că este puţin probabil ca elementele lipsă ale acestui puzzle să fie găsite vreodată”.
20 de milioane de lei ca să renunţăm la ţigări
Ministerul Sănătăţii a crescut semnificativ fondurile alocate, în speranţa că românii se vor lăsa în număr mai mare de fumat.
Prevenirea cancerului, renunţarea la fumat şi încurajarea medicilor
rezidenţi să rămână în ţară sunt priorităţi ale Ministerului Sănătăţii pentru 2008. Ministrul Eugen Nicolăescu a anunţat, într-o conferinţă de presă, două hotărâri adoptate ieri de guvern în domeniul sanitar. Acestea vizează, printre altele, creşterea de trei ori a fondurilor pentru programele naţionale de sănătate şi încurajarea medicilor rezidenţi să rămână în ţară, ,punându-le la dispoziţie locuinţe la preţuri foarte mici.
De trei ori mai mulţi bani pentru programe
Pentru anul 2008 s-au prevăzut de trei ori mai mulţi bani
pentru programele naţionale de sănătate, faţă de anul trecut, suma depăşind 37 de miliarde de lei. Cât îi priveşte pe doctorii tineri, aceştia vor putea să stea, contra unor sume modice, în case construite de Agenţia Naţională de Locuinţe (ANL), deoarece imobilele vor trece de la primării în subordinea Autorităţilor de Sănătate Publică.
Suma alocată programului de prevenţia a fumatului a crescut şi ea semnificativ. În România, aproape 50% din populaţia cu vârste peste 18 ani fumează. „Întregul buget pentru combaterea consumului de tutun va ajunge anul acesta la 20 de milioane de lei. Anul trecut a fost de 500.000 de lei“, a mai spus ministrul.
Screening pentru cancerul
mamar şi de col
În premieră, în acest an vor începe programele de screening pentru depistarea cancerului mamar şi de col uterin. Iniţiativa este bine primită de medicii oncologi, care constată o creştere constantă a cazurilor în ultimii ani. „Este un program de care aveam nevoie de multă vreme“, este de părere oncologul Monica Dragomir, de la Institutul Oncologic din Bucureşti.
În toate ţările civilizate din Europa, screeningul organizat a scăzut cu 30% mortalitatea cauzată de cancere. „Rezultatele se vor vedea însă abia peste 15 ani“, adaugă medicul Monica Dragomir.
Tot din acest an, tratamentul
în spital şi ambulatoriu al bolnavilor cu afecţiuni oncologice se va finanţa exclusiv din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice.
Vaccinuri noi, suportate de casele de sănătate
Programul naţional de imunizare va beneficia, de asemenea, de îmbună- tăţiri. „Avem o nouă schemă de vaccinare (vaccinul tetravalent), care presupune o singură înţepătură pentru mai multe imunizări simultane“, a declarat ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Mai exact, este vorba despre un vaccin care protejează de afecţiuni precum difteria, tetanosul, tusea severă şi poliomielita.
Pentru prima dată, Ministerul Sănătăţii va finanţa un program special pentru tratamentul bolilor rare, iar testele de diabet vor putea fi şi ele achiziţionate din farmaciile cu circuit deschis, aflate în contract cu casele de asigurări de sănătate, la fel ca şi antidiabeticele orale.
„Avem prevăzuţi de la bugetul de stat şase milioane de lei pentru tratamentul pacienţilor cu boli rare şi, dacă vom avea posibilitatea, vom suplimenta aceste sume“, a promis ministrul.
SOLUŢIE
Locuinţe pentru medicii rezidenţi
Medicii rezidenţi îşi pot depune dosarele pentru locuinţe la autorităţile de sănătate publică. Ele vor fi analizate de o comisie socială, care va întocmi o listă cu criterii de acces. „Autorităţile vor fi obligate să afişeze la sediul propriu listele cu criteriile de stabilire a priorităţilor. Locuinţ ele vor fi repartizate după finalizarea acestora şi după preluarea lor, prin protocol, în administrarea Ministerului Sănătăţii Publice.
Prevenirea cancerului, renunţarea la fumat şi încurajarea medicilor
rezidenţi să rămână în ţară sunt priorităţi ale Ministerului Sănătăţii pentru 2008. Ministrul Eugen Nicolăescu a anunţat, într-o conferinţă de presă, două hotărâri adoptate ieri de guvern în domeniul sanitar. Acestea vizează, printre altele, creşterea de trei ori a fondurilor pentru programele naţionale de sănătate şi încurajarea medicilor rezidenţi să rămână în ţară, ,punându-le la dispoziţie locuinţe la preţuri foarte mici.
De trei ori mai mulţi bani pentru programe
Pentru anul 2008 s-au prevăzut de trei ori mai mulţi bani
pentru programele naţionale de sănătate, faţă de anul trecut, suma depăşind 37 de miliarde de lei. Cât îi priveşte pe doctorii tineri, aceştia vor putea să stea, contra unor sume modice, în case construite de Agenţia Naţională de Locuinţe (ANL), deoarece imobilele vor trece de la primării în subordinea Autorităţilor de Sănătate Publică.
Suma alocată programului de prevenţia a fumatului a crescut şi ea semnificativ. În România, aproape 50% din populaţia cu vârste peste 18 ani fumează. „Întregul buget pentru combaterea consumului de tutun va ajunge anul acesta la 20 de milioane de lei. Anul trecut a fost de 500.000 de lei“, a mai spus ministrul.
Screening pentru cancerul
mamar şi de col
În premieră, în acest an vor începe programele de screening pentru depistarea cancerului mamar şi de col uterin. Iniţiativa este bine primită de medicii oncologi, care constată o creştere constantă a cazurilor în ultimii ani. „Este un program de care aveam nevoie de multă vreme“, este de părere oncologul Monica Dragomir, de la Institutul Oncologic din Bucureşti.
În toate ţările civilizate din Europa, screeningul organizat a scăzut cu 30% mortalitatea cauzată de cancere. „Rezultatele se vor vedea însă abia peste 15 ani“, adaugă medicul Monica Dragomir.
Tot din acest an, tratamentul
în spital şi ambulatoriu al bolnavilor cu afecţiuni oncologice se va finanţa exclusiv din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice.
Vaccinuri noi, suportate de casele de sănătate
Programul naţional de imunizare va beneficia, de asemenea, de îmbună- tăţiri. „Avem o nouă schemă de vaccinare (vaccinul tetravalent), care presupune o singură înţepătură pentru mai multe imunizări simultane“, a declarat ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Mai exact, este vorba despre un vaccin care protejează de afecţiuni precum difteria, tetanosul, tusea severă şi poliomielita.
Pentru prima dată, Ministerul Sănătăţii va finanţa un program special pentru tratamentul bolilor rare, iar testele de diabet vor putea fi şi ele achiziţionate din farmaciile cu circuit deschis, aflate în contract cu casele de asigurări de sănătate, la fel ca şi antidiabeticele orale.
„Avem prevăzuţi de la bugetul de stat şase milioane de lei pentru tratamentul pacienţilor cu boli rare şi, dacă vom avea posibilitatea, vom suplimenta aceste sume“, a promis ministrul.
SOLUŢIE
Locuinţe pentru medicii rezidenţi
Medicii rezidenţi îşi pot depune dosarele pentru locuinţe la autorităţile de sănătate publică. Ele vor fi analizate de o comisie socială, care va întocmi o listă cu criterii de acces. „Autorităţile vor fi obligate să afişeze la sediul propriu listele cu criteriile de stabilire a priorităţilor. Locuinţ ele vor fi repartizate după finalizarea acestora şi după preluarea lor, prin protocol, în administrarea Ministerului Sănătăţii Publice.
Ungaria: 16 răniţi într-un accident în care a fost implicat un microbuz românesc
Trei persoane, inclusiv un copil, au fost grav rănite şi alte 13 au suferit răni uşoare după ce un microbuz românesc s-a răsturnat vineri dimineaţă într-un şanţ de pe marginea unei şosele din vestul Ungariei, în apropierea graniţei cu Austria, a declarat un purtător de cuvânt al departamentului pentru situaţii de urgenţă, citat de MTI. La bordul microbuzului se aflau 24 de persoane, dintre re 17 copii cu vârste cuprinse între zece şi 14 ani.
Porumbul "clonat" interzis
Porumbul modificat genetic va fi interzis in Romania, daca rezultatele testelor facute de Comitetul pentru Securitate Biologica arata impact asupra ooamneilor si mediului a acestui produs
, a declarat, ieri, ministrul Mediului, Attila Korodi. El a precizat ca numai porumbul modificat genetic si produs de firma
americana Monsanto, destinat cultivarii pentru vanzare, si nu pentru cercetare, va face obiectul actului normativ. Toate celelalte organisme modificate genetic vor putea fi cultivate in continuare. "Numai porumbul Monsanto (n.r. - MO 810) este vizat pentru ca este singurul aprobat in UE pentru cultivare im scopuri comerciale", a precizat ministrul. Korodi a tinut sa precizeze ca decizia va tine seama de concluziile analizelor facute de Comisia de Securitate Biologica, ceea ce va mai intarzia posibila emitere a unui act normativ de interzicere a OMG in Romania. In plus
, aceste rezultate vor fi analizate si de Agentia Europeana de Siguranta Alimentara si, cu fundament stiintific, poate interzice cultivarea porumbului modificat genetic. In aceste conditii, ministrul Mediului a facut un apel la fermieri sa nu acizitioneze si sa cultive porumb MO 810.
, a declarat, ieri, ministrul Mediului, Attila Korodi. El a precizat ca numai porumbul modificat genetic si produs de firma
americana Monsanto, destinat cultivarii pentru vanzare, si nu pentru cercetare, va face obiectul actului normativ. Toate celelalte organisme modificate genetic vor putea fi cultivate in continuare. "Numai porumbul Monsanto (n.r. - MO 810) este vizat pentru ca este singurul aprobat in UE pentru cultivare im scopuri comerciale", a precizat ministrul. Korodi a tinut sa precizeze ca decizia va tine seama de concluziile analizelor facute de Comisia de Securitate Biologica, ceea ce va mai intarzia posibila emitere a unui act normativ de interzicere a OMG in Romania. In plus
, aceste rezultate vor fi analizate si de Agentia Europeana de Siguranta Alimentara si, cu fundament stiintific, poate interzice cultivarea porumbului modificat genetic. In aceste conditii, ministrul Mediului a facut un apel la fermieri sa nu acizitioneze si sa cultive porumb MO 810.
Efectele grevei Dacia: Muncitorii ar putea opta pentru Ford
Grevistii de la Dacia ar putea ajunge să lucreze pentru Ford,la Craiova. Ipoteza a fost lansată aseară de analistul Ilie Şerbănescu în emisiunea Money Show. Acesta susţine că greva muncitorilor este justificată întrucât salariul mediu al muncitorilor de la Dacia este sub salariul mediu pe ţară. În plus
aceştia mai au o opţiune: fabrica Ford de la Craiova.
aceştia mai au o opţiune: fabrica Ford de la Craiova.
Greva de la Dacia continuă
Negocierile dintre sindicaliştii de la uzinele Dacia şi patronat au eşuat şi astăzi. În cea de-a cincea zi de grevă generală, producătorul de autoturisme
de la Mioveni se confruntă cu pierderi de peste 51 de milioane de euro.
Cea de-a treia rundă de negocieri din această săptămână a durat două ore, iar oferta administraţiei a fost din nou respinsă, sindicaliştii considerând că aceasta nu este realistă.
Muncitorii cer o majorare salarială de 550 de lei, în timp ce administraţia a oferit o creştere de 12 la sută a salariului mediu brut.
În a patra zi de grevă, aproximativ 8.000 de angajaţi ai Uzinei Dacia au participat ieri la un miting de protest în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor din Mioveni.
Protestul lor vine ca urmare a refuzului patronatului francez de a le creşte salariile cu 550 de lei, de a le mări primele de Sărbători şi de a le acorda o serie de facilităţi. Negocierile de miercuri, atunci când patronii francezi au oferit o creştere generală a salariilor cu 156 de lei, nu au dus nici ele la vreun rezultat, iar sindicaliştii de la Dacia ameninţă că vor continua greva până când vor primi tot ceea ce au cerut.
Miilor de angajaţi de la Dacia care au ieşit ieri în stradă li s-au adăugat alte câteva sute de sindicalişti BNS, care s-au solidarizat cu muncitorii argeşeni. Prezenţi la Mioveni, sindicaliştii de la Mittal Steel Galaţi şi cei de la Uzinele Reşiţa au ameninţat că vor declanşa şi ei grevă, din cauza faptului că patronatele nu le-au îndeplinit cererile privind creşterile salariale.
„Logan e noua vacă de muls a Renault!“
La protestul de ieri, desfăşurat la orele prânzului, au participat reprezentanţi de la principalele blocuri sindicale româneşti. În semn de solidaritate, liderii de sindicat de la Dacia au fost încurajaţi de Antonio Almeida, preşedintele CGT, sindicat al grupului Renault.
Acesta a venit special de la Paris pentru a-i îndemna pe români să ceară salarii cât mai apropiate de ale muncitorilor francezi, în condiţile în care munca este una similară.
„Ca şi în Franţa, necesitatea alinierii la puterea de cumpărare se accentuează şi în România. Creşterea inflaţiei, a preţurilor la produsele de bază, creşterea constantă a costurilor vieţii cer o aliniere a salariilor! Uzina de la Piteşti se comportă foarte bine, iar Logan a devenit noua vacă de muls a Renault! Mutarea producţiei în ţările care au costuri mai mici, pentru a se îngrăşa pe spatele celor mai săraci, are limitele sale. Pentru CGT Renault, fabricarea maşinilor low cost nu trebuie să rimeze cu salarii mizerabile! Renault are suficiente resurse şi beneficii şi poate oferi creşterile salariale cerute de muncitori“, a declarat Antonio Almeida.
Ion Iordache, unul dintre liderii de sindicat de la Uzina Dacia, s-a declarat total nemulţumit de ultima ofertă a patronilor, considerând-o „umilitoare şi necorelată cu profiturile de zeci de milioane de euro obţinute de francezi pe spinarea românilor“.
Până nu vor primi ceea ce au cerut, angajaţii de la Dacia nu vor reveni la lucru. „Această grevă ţine de la Paştele francez şi va continua chiar şi până la Paştele nostru!“, a spus Iordache în faţa mulţimii de protestatari.
Liderii BNS ameninţă cu un mare miting de protest la Bucureşti, unde se anunţă participarea a cel puţin 35.000 de sindicalişti. La nivelul judeţului Argeş, salariaţii unei alte mari fabrici, Lisa Draxlmaier, ar putea intra în grevă, după ce acţionarii majoritari germani au refuzat să le îndeplinească cererile de creştere salarială.
Viceliderul de sindicat de la Mittal Steel Galaţi, Mitică Năstăsache, ne-a declarat că, în câteva zile, angajaţii combinatului vor intra în grevă. Oţelarii doresc creşteri salariale de 25%, spor pentru lucrul sâmbăta şi duminica de 50%, plus
sporuri suplimentare pentru toxicitate.
de la Mioveni se confruntă cu pierderi de peste 51 de milioane de euro.
Cea de-a treia rundă de negocieri din această săptămână a durat două ore, iar oferta administraţiei a fost din nou respinsă, sindicaliştii considerând că aceasta nu este realistă.
Muncitorii cer o majorare salarială de 550 de lei, în timp ce administraţia a oferit o creştere de 12 la sută a salariului mediu brut.
În a patra zi de grevă, aproximativ 8.000 de angajaţi ai Uzinei Dacia au participat ieri la un miting de protest în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor din Mioveni.
Protestul lor vine ca urmare a refuzului patronatului francez de a le creşte salariile cu 550 de lei, de a le mări primele de Sărbători şi de a le acorda o serie de facilităţi. Negocierile de miercuri, atunci când patronii francezi au oferit o creştere generală a salariilor cu 156 de lei, nu au dus nici ele la vreun rezultat, iar sindicaliştii de la Dacia ameninţă că vor continua greva până când vor primi tot ceea ce au cerut.
Miilor de angajaţi de la Dacia care au ieşit ieri în stradă li s-au adăugat alte câteva sute de sindicalişti BNS, care s-au solidarizat cu muncitorii argeşeni. Prezenţi la Mioveni, sindicaliştii de la Mittal Steel Galaţi şi cei de la Uzinele Reşiţa au ameninţat că vor declanşa şi ei grevă, din cauza faptului că patronatele nu le-au îndeplinit cererile privind creşterile salariale.
„Logan e noua vacă de muls a Renault!“
La protestul de ieri, desfăşurat la orele prânzului, au participat reprezentanţi de la principalele blocuri sindicale româneşti. În semn de solidaritate, liderii de sindicat de la Dacia au fost încurajaţi de Antonio Almeida, preşedintele CGT, sindicat al grupului Renault.
Acesta a venit special de la Paris pentru a-i îndemna pe români să ceară salarii cât mai apropiate de ale muncitorilor francezi, în condiţile în care munca este una similară.
„Ca şi în Franţa, necesitatea alinierii la puterea de cumpărare se accentuează şi în România. Creşterea inflaţiei, a preţurilor la produsele de bază, creşterea constantă a costurilor vieţii cer o aliniere a salariilor! Uzina de la Piteşti se comportă foarte bine, iar Logan a devenit noua vacă de muls a Renault! Mutarea producţiei în ţările care au costuri mai mici, pentru a se îngrăşa pe spatele celor mai săraci, are limitele sale. Pentru CGT Renault, fabricarea maşinilor low cost nu trebuie să rimeze cu salarii mizerabile! Renault are suficiente resurse şi beneficii şi poate oferi creşterile salariale cerute de muncitori“, a declarat Antonio Almeida.
Ion Iordache, unul dintre liderii de sindicat de la Uzina Dacia, s-a declarat total nemulţumit de ultima ofertă a patronilor, considerând-o „umilitoare şi necorelată cu profiturile de zeci de milioane de euro obţinute de francezi pe spinarea românilor“.
Până nu vor primi ceea ce au cerut, angajaţii de la Dacia nu vor reveni la lucru. „Această grevă ţine de la Paştele francez şi va continua chiar şi până la Paştele nostru!“, a spus Iordache în faţa mulţimii de protestatari.
Liderii BNS ameninţă cu un mare miting de protest la Bucureşti, unde se anunţă participarea a cel puţin 35.000 de sindicalişti. La nivelul judeţului Argeş, salariaţii unei alte mari fabrici, Lisa Draxlmaier, ar putea intra în grevă, după ce acţionarii majoritari germani au refuzat să le îndeplinească cererile de creştere salarială.
Viceliderul de sindicat de la Mittal Steel Galaţi, Mitică Năstăsache, ne-a declarat că, în câteva zile, angajaţii combinatului vor intra în grevă. Oţelarii doresc creşteri salariale de 25%, spor pentru lucrul sâmbăta şi duminica de 50%, plus
sporuri suplimentare pentru toxicitate.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
