sâmbătă, 29 noiembrie 2008
Comcereal Constanta, castiguri de opt ori mai mari in primul semestru
Compania de comert cu cereale Comcereal Constanta (CCRL) a raportat in prima jumatate a acestui an un profit net de 4,7 mil. lei (1,3 mil. euro), de peste opt ori mai ridicat fata de castigul consemnat in perioada similara din 2007, de 0,54 milioane de lei (163.000 de euro). Afacerile companiei s-au diminuat in aceeasi perioada cu 8,4%, ajungand la 40 mil. lei (10,9 milioane de euro). Comcereal Constanta a anuntat recent ca vrea sa fuzioneze, in calitate de societate absorbanta, cu firma Siloz Cereale din Cobadin, judetul Constanta. Principalii actionari ai firmei din Constanta sunt SIF Transilvania, cu 40,51% din companie si Ameropa Holding, cu 37,52%. De asemenea, AVAS detine 3,61% din actiuni. Ultima tranzactie cu titlurile Comcereal Constanta (CCRL) s-a derulat la un pret de 30 lei/actiune, nivel la care capitalizarea companiei este de 20 milioane de euro.
Tuca Zbarcea & Asociatii negociaza absorbtia unei firme de zece avocati
Casa de avocatura Tuca Zbarcea & Asociatii, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata de profil, poarta discutii pentru preluarea unei firme de mici dimensiuni, cu 10-12 avocati, precum si cu un grup de avocati desprins dintr-o alta firma de pe piata.
"Ne-am extins birourile si la etajul sapte al cladirii (firma are sediul central la etajul opt al cladirii America House din Piata Victoriei - n.r.), unde am inchiriat 500 mp, astfel ca avem acum spatiu pentru 100 de avocati. Sunt greu de gasit oameni buni in momentul de fata pe piata, dar discutam cu doua grupuri de avocati o posibila fuziune", a declarat Gabriel Zbarcea, unul dintre cei doi managing partneri ai firmei.
"Ne-am extins birourile si la etajul sapte al cladirii (firma are sediul central la etajul opt al cladirii America House din Piata Victoriei - n.r.), unde am inchiriat 500 mp, astfel ca avem acum spatiu pentru 100 de avocati. Sunt greu de gasit oameni buni in momentul de fata pe piata, dar discutam cu doua grupuri de avocati o posibila fuziune", a declarat Gabriel Zbarcea, unul dintre cei doi managing partneri ai firmei.
Achizitiile mari de pe BRD au tras piata in sus cu 1,4%
Bursa a avut parte ieri de o revenire, principalii indici din piata inregistrand aprecieri dupa pierderile din ultimele sedinte, pe fondul unor tranzactii mari realizate cu actiunile BRD, care au crescut cu 3,7%.
"Nu a surprins pe nimeni sedinta de ieri, ci doar ne-am aliniat la miscarile din afara. In orice caz, pana nu vedem volume mai mari, nu putem spune ca intram pe un alt trend. Toata lumea se bucura pentru revenirea de ieri, insa am mai avut parte de astfel de reveniri pana acum, care nu s-au materializat intr-o schimbare de trend", spune Mihai Piscan, broker la EFG Eurobank Securities.
Surpriza sedintei de ieri au fost titlurile BRD SocGen (BRD), acestea facand practic piata prin investitii atrase, in valoare de 3,8 milioane de euro (13,6 milioane de lei). In comparatie, al doilea rulaj din piata, inregistrat de titlurile SIF Moldova (SIF2), s-a ridicat la un nivel de doar 0,5 milioane de euro (1,7 milioane de lei).
"Ca piata sa creasca este nevoie de un investitor puternic care sa cumpere. Ieri cred ca am avut parte de un investitor important pe titlurile BRD", spune Piscan.
BET, indicele celor mai lichide zece companii din piata, a recuperat ieri o parte din pierderea de miercuri, acesta crescand cu 1,3%. Indicele general al pietei, BET-C, a crescut in sedinta trecuta cu 1,4%, in vreme ce societatile de investitii financiare au continuat evolutia buna de miercuri, indicele BET-FI inregistrand ieri un avans de 0,5%.
BET-XT, indicele care cuprinde cele mai lichide 25 de companii din piata, incluzand SIF-urile, a crescut ieri cu 1,2%.
"O sa mai avem parte de rebound-uri, insa acest lucru nu inseamna ca se va linisti piata. Evolutia viitoare depinde foarte mult de economiile globale si ramane sa vedem ce se va intampla", crede Piscan.
Bursa a inregistrat ieri tranzactii cu actiuni in valoare de 6,5 milioane de euro (23,1 milioane de lei), in vreme ce piata RASDAQ a atras investitii in valoare de aproape 0,4 milioane de euro (1,3 milioane de lei).
Grupul SIF-urilor a atras ieri investitii in valoare de 1,4 milioane de euro (4,8 milioane de lei), in vreme ce Petrom (SNP), cea mai mare companie romaneasca listata la Bursa, a inregistrat o lichiditate de 180.000 de euro (0,6 milioane de lei).
In sectorul energetic, titlurile Petrom s-au apreciat ieri cu circa 1,7%, in vreme ce actiunile Transgaz (TGN) au pierdut 0,5%, iar titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) au scazut cu 1,4%. BET-NG, indicele de ansamblu al societatilor care activeaza pe piata petroliera si a energiei electrice, a crescut ieri cu 0,4%. In sectorul chimic, combinatele Amonil (AMO) si Azomures (AZO) au inregistrat aprecieri de 0,2%, respectiv de 1,4%, desi valoarea tranzactiilor a fost mica. Tot pe un rulaj mic a fost atinsa ieri si cea mai mare apreciere din piata, titlurile Turism Felix (TUFE) crescand cu 10,6%
Aprecierea inregistrata ieri de Bursa a fost sustinuta si de evolutia pietelor internationale, care au avut ieri parte de o sedinta pozitiva. Astfel, indicele francez CAC-40 se aprecia inainte de inchiderea sedintei cu 1,3%, indicele german DAX cu 0,9%, in vreme ce indicele FTSE 100 din Marea Britanie crestea la randul sau cu 1%. Ultima sedinta de tranzactionare din Statele Unite a adus pentru indicele Dow Jones Industrial Average (DJIA) o crestere de 0,8%.
Tot pe plan international, pretul petrolului a urcat miercuri pentru a treia sedinta consecutiv, depasind 117 dolari pe baril, pe fondul temerilor ca furtuna tropicala Gustav ar putea deveni primul fenomen meteo important care sa afecteze instalatiile energetice din Golful Mexic. Cu trei ani in urma, in timpul sezonului furtunilor tropitale din 2005, uraganele Katrina si Rita au prabusit nivelul productiei din zona.
"Nu a surprins pe nimeni sedinta de ieri, ci doar ne-am aliniat la miscarile din afara. In orice caz, pana nu vedem volume mai mari, nu putem spune ca intram pe un alt trend. Toata lumea se bucura pentru revenirea de ieri, insa am mai avut parte de astfel de reveniri pana acum, care nu s-au materializat intr-o schimbare de trend", spune Mihai Piscan, broker la EFG Eurobank Securities.
Surpriza sedintei de ieri au fost titlurile BRD SocGen (BRD), acestea facand practic piata prin investitii atrase, in valoare de 3,8 milioane de euro (13,6 milioane de lei). In comparatie, al doilea rulaj din piata, inregistrat de titlurile SIF Moldova (SIF2), s-a ridicat la un nivel de doar 0,5 milioane de euro (1,7 milioane de lei).
"Ca piata sa creasca este nevoie de un investitor puternic care sa cumpere. Ieri cred ca am avut parte de un investitor important pe titlurile BRD", spune Piscan.
BET, indicele celor mai lichide zece companii din piata, a recuperat ieri o parte din pierderea de miercuri, acesta crescand cu 1,3%. Indicele general al pietei, BET-C, a crescut in sedinta trecuta cu 1,4%, in vreme ce societatile de investitii financiare au continuat evolutia buna de miercuri, indicele BET-FI inregistrand ieri un avans de 0,5%.
BET-XT, indicele care cuprinde cele mai lichide 25 de companii din piata, incluzand SIF-urile, a crescut ieri cu 1,2%.
"O sa mai avem parte de rebound-uri, insa acest lucru nu inseamna ca se va linisti piata. Evolutia viitoare depinde foarte mult de economiile globale si ramane sa vedem ce se va intampla", crede Piscan.
Bursa a inregistrat ieri tranzactii cu actiuni in valoare de 6,5 milioane de euro (23,1 milioane de lei), in vreme ce piata RASDAQ a atras investitii in valoare de aproape 0,4 milioane de euro (1,3 milioane de lei).
Grupul SIF-urilor a atras ieri investitii in valoare de 1,4 milioane de euro (4,8 milioane de lei), in vreme ce Petrom (SNP), cea mai mare companie romaneasca listata la Bursa, a inregistrat o lichiditate de 180.000 de euro (0,6 milioane de lei).
In sectorul energetic, titlurile Petrom s-au apreciat ieri cu circa 1,7%, in vreme ce actiunile Transgaz (TGN) au pierdut 0,5%, iar titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) au scazut cu 1,4%. BET-NG, indicele de ansamblu al societatilor care activeaza pe piata petroliera si a energiei electrice, a crescut ieri cu 0,4%. In sectorul chimic, combinatele Amonil (AMO) si Azomures (AZO) au inregistrat aprecieri de 0,2%, respectiv de 1,4%, desi valoarea tranzactiilor a fost mica. Tot pe un rulaj mic a fost atinsa ieri si cea mai mare apreciere din piata, titlurile Turism Felix (TUFE) crescand cu 10,6%
Aprecierea inregistrata ieri de Bursa a fost sustinuta si de evolutia pietelor internationale, care au avut ieri parte de o sedinta pozitiva. Astfel, indicele francez CAC-40 se aprecia inainte de inchiderea sedintei cu 1,3%, indicele german DAX cu 0,9%, in vreme ce indicele FTSE 100 din Marea Britanie crestea la randul sau cu 1%. Ultima sedinta de tranzactionare din Statele Unite a adus pentru indicele Dow Jones Industrial Average (DJIA) o crestere de 0,8%.
Tot pe plan international, pretul petrolului a urcat miercuri pentru a treia sedinta consecutiv, depasind 117 dolari pe baril, pe fondul temerilor ca furtuna tropicala Gustav ar putea deveni primul fenomen meteo important care sa afecteze instalatiile energetice din Golful Mexic. Cu trei ani in urma, in timpul sezonului furtunilor tropitale din 2005, uraganele Katrina si Rita au prabusit nivelul productiei din zona.
Profiturile companiilor de servicii petroliere de pe Bursa au urcat cu 35%
Pretul ridicat al titeiului si investitiile mari ale celor mai importante companii petroliere locale au majorat afacerile si profiturile companiilor de servicii si echipamente petroliere, dar nu au putut impiedica scaderea actiunilor acestora pe Bursa.
Profiturile cumulate a 11 companii de servicii si echipamente petroliere listate pe Bursa au urcat in primul semestru din acest an cu 35% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la 87,5 mil. lei (23,8 mil. euro).
Afacerile insumate ale acelorasi companii s-au majorat in perioada similara cu 13,3%, pana la 665 mil. lei (181,2 mil. euro).
Emitentii din sectorul de servicii petroliere sunt printre putinii de pe Bursa care si-au imbunatatit marjele de profit in prima jumatate din acest an, beneficiind si in 2008 de avansul semnificativ al cotatiei titeiului pe bursele internationale.
Astfel, pretul petrolului a atins la sfarsitul lunii iunie un maxim de 147 de dolari pe baril, dupa ce pe parcursul anului trecut pretul titeiului s-a dublat, ajungand in jurul la 100 de dolari pe baril la finele anului 2007.
In prezent, petrolul se tranzactioneaza in jurul nivelului de 117 dolari pe baril. Preturile ridicate la titei au determinat marile companii petroliere sa-si intensifice programele de investitii, influentand in mod favorabil piata de servicii petroliere, unde cererea a crescut in consecinta.
Multe dintre companiile listate la Bursa au consemnat in prima jumatate a acestui an profituri in scadere, iar altele care si-au majorat castigul si-au diminuat marjele de profitabilitate, din cauza unui cumul de conditii nefavorabile. Pe piata creditelor, companiile listate au resimtit costuri de finantare mai mari, iar Bursa nu le-a ajutat deloc in aceasta perioada. Pe piata fortei de munca salariile au continuat sa creasca intr-un ritm sustinut si anul acesta, de multe ori peste productivitate, din cauza inflatiei ridicate.
Nu in cele din urma, costurile mai mari de transport si cele cu materiile prime au reprezentat alte obstacole pe care au trebuit sa le infrunte in acest an cele mai multe companii de pe Bursa.
Analistii sunt de parere ca industria serviciilor petroliere are perspective bune de crestere si pe termen mediu.
"Pretul petrolului este un indicator important pe care cei care vor sa investeasca in acest sector ar trebui sa-l urmareasca pentru ca el este cel care determina companiile petroliere sa-si intensifice programele de investitii. Cotatia petrolului este si acum destul de sus, iar firmele de servicii vor beneficia de crestere", spune Ionut Gutis, analist la Raiffeisen Capital Investment.
Atlas Gip (ATGJ), cea mai mare companie de carotaj autohtona, care a fost recent achizitionata de Weatherford din Statele Unite de la omul de afaceri Ovidiu Tender, a raportat pe primele sase luni un profit net de 17,9 mil. lei (4,9 mil. euro), de trei ori mai ridicat decat cel obtinut in aceeasi perioada din 2007. Afacerile companiei au urcat in primul semestru cu 13%, pana la 57,4 mil. lei (15,6 mil. euro).
Marja neta de profit a firmei de prospectare este cea mai ridicata dintre emitentii analizati, aceasta urcand in prima jumatate a anului la 31,2%, de la 11% in aceeasi perioada a anului trecut.
Constructorul de magistrale Condmag Brasov (COMI) si-a imbunatatit de asemenea semnificativ marja de profit, aceasta ajungand la 10,6%, de la 3,9% in primele sase luni din 2007. Acest lucru s-a datorat in principal profitului mai mare al companiei, care a urcat in aceeasi perioada de peste trei ori, ajungand la 6,4 mil. lei (1,7 mil. euro).
Prospectiuni Bucuresti (PRSN), companie controlata de Ovidiu Tender prin intermediul Tender SA, si care a inregistrat anul trecut cel mai ridicat profit de pe piata RASDAQ, de 54 mil. lei (14,7 mil. euro), a obtinut in prima jumatate din 2008 un castig net de doar 1,8 mil. lei (circa 500.000 de euro). Afacerile companiei de prospectare geologica s-au redus in primele sase luni cu 35%, pana la 56,9 mil. lei (15,5 mil. euro), ca urmare a intarzierii incheierii de contracte cu Petrom si Romgaz, principalii clienti ai societatii, astfel ca lucrarile au inceput in acest an de asemenea cu intarziere.
"Marjele de profitabilitate ale companiilor de servicii petroliere sunt un pic mai ridicate la noi fata de cele ale companiilor similare din regiune. Totusi este de asteptat ca acestea sa se mentina pentru ca, in general, sunt servicii specializate, iar concurentii sunt destul de putin prezenti pe piata", spune Ionut Gutis.
Alte doua companii importante din domeniu, Upet Targoviste (UPET) si Foraj Sonde Targu-Mures (FOSP), care nu raportasera inca rezultatele pe primul semestru din acest an, au inregistrat recent indicatori in crestere.
Astfel, Upet a revenit pe profit in primul trimestru din 2008, dupa un rezultat negativ de 1,3 mil. lei (392.000 de euro) in perioada similara a anului trecut, in conditiile majorarii afacerilor cu 15,6%, pana la 13,7 mil. lei (3,7 mil. euro).
Foraj Sonde Targu-Mures a inregistrat anul trecut un avans de 21% al cifrei de afaceri, la 102,4 mil. lei (30,6 mil. euro), dar profitul net al companiei s-a redus la jumatate, pana la 4,1 mil. lei (1,2 mil. euro).
Daca pe pietele mature, actiunile companiilor de servicii petroliere au inregistrat in acest an cresteri, corectiile puternice de pe Bursa au tras cotatiile companiilor similare puternic in jos.
Astfel, actiunile a 33 de firme specializate in servicii petroliere din SUA au inregistrat in medie un avans de 5,5% de la inceputul acestui an, in timp ce companiile listate pe Bursa incluse in analiza au pierdut in medie 35% din valoare in aceeasi perioada.
Profiturile cumulate a 11 companii de servicii si echipamente petroliere listate pe Bursa au urcat in primul semestru din acest an cu 35% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la 87,5 mil. lei (23,8 mil. euro).
Afacerile insumate ale acelorasi companii s-au majorat in perioada similara cu 13,3%, pana la 665 mil. lei (181,2 mil. euro).
Emitentii din sectorul de servicii petroliere sunt printre putinii de pe Bursa care si-au imbunatatit marjele de profit in prima jumatate din acest an, beneficiind si in 2008 de avansul semnificativ al cotatiei titeiului pe bursele internationale.
Astfel, pretul petrolului a atins la sfarsitul lunii iunie un maxim de 147 de dolari pe baril, dupa ce pe parcursul anului trecut pretul titeiului s-a dublat, ajungand in jurul la 100 de dolari pe baril la finele anului 2007.
In prezent, petrolul se tranzactioneaza in jurul nivelului de 117 dolari pe baril. Preturile ridicate la titei au determinat marile companii petroliere sa-si intensifice programele de investitii, influentand in mod favorabil piata de servicii petroliere, unde cererea a crescut in consecinta.
Multe dintre companiile listate la Bursa au consemnat in prima jumatate a acestui an profituri in scadere, iar altele care si-au majorat castigul si-au diminuat marjele de profitabilitate, din cauza unui cumul de conditii nefavorabile. Pe piata creditelor, companiile listate au resimtit costuri de finantare mai mari, iar Bursa nu le-a ajutat deloc in aceasta perioada. Pe piata fortei de munca salariile au continuat sa creasca intr-un ritm sustinut si anul acesta, de multe ori peste productivitate, din cauza inflatiei ridicate.
Nu in cele din urma, costurile mai mari de transport si cele cu materiile prime au reprezentat alte obstacole pe care au trebuit sa le infrunte in acest an cele mai multe companii de pe Bursa.
Analistii sunt de parere ca industria serviciilor petroliere are perspective bune de crestere si pe termen mediu.
"Pretul petrolului este un indicator important pe care cei care vor sa investeasca in acest sector ar trebui sa-l urmareasca pentru ca el este cel care determina companiile petroliere sa-si intensifice programele de investitii. Cotatia petrolului este si acum destul de sus, iar firmele de servicii vor beneficia de crestere", spune Ionut Gutis, analist la Raiffeisen Capital Investment.
Atlas Gip (ATGJ), cea mai mare companie de carotaj autohtona, care a fost recent achizitionata de Weatherford din Statele Unite de la omul de afaceri Ovidiu Tender, a raportat pe primele sase luni un profit net de 17,9 mil. lei (4,9 mil. euro), de trei ori mai ridicat decat cel obtinut in aceeasi perioada din 2007. Afacerile companiei au urcat in primul semestru cu 13%, pana la 57,4 mil. lei (15,6 mil. euro).
Marja neta de profit a firmei de prospectare este cea mai ridicata dintre emitentii analizati, aceasta urcand in prima jumatate a anului la 31,2%, de la 11% in aceeasi perioada a anului trecut.
Constructorul de magistrale Condmag Brasov (COMI) si-a imbunatatit de asemenea semnificativ marja de profit, aceasta ajungand la 10,6%, de la 3,9% in primele sase luni din 2007. Acest lucru s-a datorat in principal profitului mai mare al companiei, care a urcat in aceeasi perioada de peste trei ori, ajungand la 6,4 mil. lei (1,7 mil. euro).
Prospectiuni Bucuresti (PRSN), companie controlata de Ovidiu Tender prin intermediul Tender SA, si care a inregistrat anul trecut cel mai ridicat profit de pe piata RASDAQ, de 54 mil. lei (14,7 mil. euro), a obtinut in prima jumatate din 2008 un castig net de doar 1,8 mil. lei (circa 500.000 de euro). Afacerile companiei de prospectare geologica s-au redus in primele sase luni cu 35%, pana la 56,9 mil. lei (15,5 mil. euro), ca urmare a intarzierii incheierii de contracte cu Petrom si Romgaz, principalii clienti ai societatii, astfel ca lucrarile au inceput in acest an de asemenea cu intarziere.
"Marjele de profitabilitate ale companiilor de servicii petroliere sunt un pic mai ridicate la noi fata de cele ale companiilor similare din regiune. Totusi este de asteptat ca acestea sa se mentina pentru ca, in general, sunt servicii specializate, iar concurentii sunt destul de putin prezenti pe piata", spune Ionut Gutis.
Alte doua companii importante din domeniu, Upet Targoviste (UPET) si Foraj Sonde Targu-Mures (FOSP), care nu raportasera inca rezultatele pe primul semestru din acest an, au inregistrat recent indicatori in crestere.
Astfel, Upet a revenit pe profit in primul trimestru din 2008, dupa un rezultat negativ de 1,3 mil. lei (392.000 de euro) in perioada similara a anului trecut, in conditiile majorarii afacerilor cu 15,6%, pana la 13,7 mil. lei (3,7 mil. euro).
Foraj Sonde Targu-Mures a inregistrat anul trecut un avans de 21% al cifrei de afaceri, la 102,4 mil. lei (30,6 mil. euro), dar profitul net al companiei s-a redus la jumatate, pana la 4,1 mil. lei (1,2 mil. euro).
Daca pe pietele mature, actiunile companiilor de servicii petroliere au inregistrat in acest an cresteri, corectiile puternice de pe Bursa au tras cotatiile companiilor similare puternic in jos.
Astfel, actiunile a 33 de firme specializate in servicii petroliere din SUA au inregistrat in medie un avans de 5,5% de la inceputul acestui an, in timp ce companiile listate pe Bursa incluse in analiza au pierdut in medie 35% din valoare in aceeasi perioada.
SIF Transilvania prinde actiunile din cadere
Actiunile companiilor de turism THR Marea Neagra (EFO) si Turism Felix (TUFE) inregistrau pe parcursul zilei de ieri cele mai mari cresteri de pe Bursa, cu o apreciere de peste 12% fiecare, dupa ce actionarul majoritar al acestora, SIF Transilvania, a cumparat in ultimele zile actiuni ale celor doi emitenti.
Societatea de investitii financiare a fost raportata zilele trecute cu primele tranzactii de cumparare din ultimul an si jumatate pe actiunile THR Marea Neagra, achizitionand in doua sedinte circa 35.000 de titluri ale companiei hoteliere la preturi cuprinse intre 1,1 lei si 1,29 lei/actiune.
Societatea de investitii financiare a fost raportata zilele trecute cu primele tranzactii de cumparare din ultimul an si jumatate pe actiunile THR Marea Neagra, achizitionand in doua sedinte circa 35.000 de titluri ale companiei hoteliere la preturi cuprinse intre 1,1 lei si 1,29 lei/actiune.
KD Multifond a pierdut 24,5%
Singurul fond de fonduri de pe piata locala, KD Multifond administrat de societatea KD Investments, a incheiat primul semestru (S1) cu un randament negativ de 24,5%, in conditiile in care pierderile celor sase fonduri din portofoliu au fost mai mari.
Autorizat in urma cu doi ani de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), KD Multifond a inregistrat in primele sase luni ale anului o scadere de 24,5% a activului net pana la 688.000 de lei, deprecierea unitatii de fond fiind de 24,46% in acest interval, potrivit raportului semestrial de administrare emis de societate. KD Multifond are in prezent doi investitori.
Fondul de fonduri a investit peste 75% din active in alte fonduri de investitii, in timp ce plasamentelor in depozite bancare le-au fost alocate restul de active. Peste o treime din active au fost investite in cele doua fonduri mutuale administrate de societate-fondul de actiuni KD Maximus si fondul diversificat KD Optimus. Randamentele semestriale ale celor doua fonduri au fost de minus 26,9% pentru fondul de actiuni, respectiv de minus 17,9 pentru fondul diversificat. KD Multifond a investit 13,6% din active in fondul KD Balkan 1 administrat de divizia slovena a KD.
KD Multifond este singurul fond de fonduri de pe piata locala. In trecut, functionarea acestuia a fost afectata de limita legislativa impusa fondurilor mutuale care investesc in alte fonduri. Potrivit legislatiei, fondurile mutuale nu pot investi in alte fonduri decat daca acestea au stabilit in prospect ca nu investesc, la randul lor, mai mult de 10% din active in alte fonduri.
Autorizat in urma cu doi ani de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), KD Multifond a inregistrat in primele sase luni ale anului o scadere de 24,5% a activului net pana la 688.000 de lei, deprecierea unitatii de fond fiind de 24,46% in acest interval, potrivit raportului semestrial de administrare emis de societate. KD Multifond are in prezent doi investitori.
Fondul de fonduri a investit peste 75% din active in alte fonduri de investitii, in timp ce plasamentelor in depozite bancare le-au fost alocate restul de active. Peste o treime din active au fost investite in cele doua fonduri mutuale administrate de societate-fondul de actiuni KD Maximus si fondul diversificat KD Optimus. Randamentele semestriale ale celor doua fonduri au fost de minus 26,9% pentru fondul de actiuni, respectiv de minus 17,9 pentru fondul diversificat. KD Multifond a investit 13,6% din active in fondul KD Balkan 1 administrat de divizia slovena a KD.
KD Multifond este singurul fond de fonduri de pe piata locala. In trecut, functionarea acestuia a fost afectata de limita legislativa impusa fondurilor mutuale care investesc in alte fonduri. Potrivit legislatiei, fondurile mutuale nu pot investi in alte fonduri decat daca acestea au stabilit in prospect ca nu investesc, la randul lor, mai mult de 10% din active in alte fonduri.
Ilie Carabulea: Vreau sa ajung la 40% din Carpatica
Omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, care controleaza in nume propriu 35,82% din capitalul Bancii Comerciale Carpatica (BCC), intentioneaza sa isi consolideze pozitia pana la 40% din actiunile bancii, mizand pe o revenire a titlurilor.
"Saptamana trecuta am achizitionat actiuni BCC in valoare de 100.000 de lei, si voi mai cumpara pentru ca vreau sa imi consolidez pozitia. Vreau sa ajung pana la o detinere de 40%, pentru ca actiunile isi vor reveni", a declarat pentru ZF Ilie Carabulea.
"Saptamana trecuta am achizitionat actiuni BCC in valoare de 100.000 de lei, si voi mai cumpara pentru ca vreau sa imi consolidez pozitia. Vreau sa ajung pana la o detinere de 40%, pentru ca actiunile isi vor reveni", a declarat pentru ZF Ilie Carabulea.
Rusii de la Mechel au facut primele investitii la Ductil Steel: 12 mil. euro
Grupul rus Mechel, care detine combinatele siderurgice de la Targoviste si Campia Turzii, a investit 12 mil. euro intr-un proiect de captare si epurare a gazelor arse la combinatul siderurgic din Otelu Rosu (judetul Caras Severin), instalatia fiind inaugurata la jumatatea lunii august, potrivit reprezentantilor grupului. Aceasta este prima investitie importanta realizata de grupul rus de la preluarea Ductil Steel Buzau la inceputul acestui an pentru circa 142 mil. euro. Agentia Regionala de Mediu a somat in primavara acestui an producatorul de semifabricate din otel Ductil Steel Buzau sa finalizeze lucrarile la instalatia de captare a gazelor. Un proiect similar a fost implementat de catre Mechel la combinatul de oteluri din Targoviste, valoarea investitiei fiind de 8,7 mil. euro.
Afacerile Cominco au scazut cu 23%
Cominco Bucuresti (COBS), una dintre cele mai mari companii de constructii listate la Bursa, a inregistrat in primul semestru o scadere a cifrei de afaceri cu 23%, de la 99,6 mil. lei la 76,9 mil. lei (21 mil. euro). Profiul net al Cominco a crescut usor de la 116.750 de lei la 117.100 de lei (31.90 de euro), potrivit raportului semestrial. In primul semestru firma a avut pierderi financiare de peste 1 mil. lei, fapt care a afectat rata de profitabilitate. In intervalul ianuarie-iunie 2008, veniturile firmei au scazut cu 17,4%, la 83,2 mil. lei, iar cheltuielile s-au diminuat tot cu 17,4%, la 83 mil. lei. Firma de constructii controleaza alte trei societati, respectiv Cominco Bucovina, Cominco Transilvania si Cominco Oltenia. Cominco este listata pe piata RASDAQ, avand o capitalizare de peste 20 mil. euro. Conform celor mai recente raportari, principalii actionari ai companiei sunt patru persoane fizice care detin 51% din actiuni.
Cehii preiau Avioane Craiova cu pierderi de 2,3 mil. euro la sase luni
Constructorul de aeronave Avioane Craiova, companie care urmeaza sa fie preluata de catre Aero Vodochody din Cehia, a raportat in primul semestru pierderi in valoare de 8,62 mil. lei (2,34 mil. euro), de peste doua ori mai mari fata de cele din perioada similara a anului trecut. Veniturile s-au injumatatit fata de valorea consemnata in primul semestru din 2007, de la 13,4 mil. lei la 6,9 mil. lei, se arata in raportul semestrial al companiei. Compania avea la 30 iunie datorii ce trebuie platite intr-o perioada de 12 luni in valoare de 28,8 mil. lei (8 mil. euro), cea mai mare parte reprezentand restante bugetare. Avioane Craiova se afla in proces cu actionarul majoritar actual, AVAS, pentru neachitarea dividendelor aferente anului 1999, pentru care a constituit un provizion de 2,09 mil. lei. Situatia financiara s-a inrautatit ca urmare a numarului redus de contracte. AVAS a selectat, in luna iulie, oferta depusa de compania Aero Vodochody pentru preluarea Avioane Craiova. Oferta Aero Vodochody totalizeaza 16,3 mil. euro, din care 4,1 mil. euro reprezinta pretul pentru pachetul majoritar de actiuni.
duminică, 23 noiembrie 2008
Economia romaneasca in oglinda razboiului din Irak: totul e sa nu dureze prea mult
Cat castiga si cat pierde Romania in cazul izbucnirii razboiului in Irak?
Varianta ideala, in ipoteza in care conflictul nu va putea fi evitat, ar fi ca razboiul sa dureze cat mai putin, si Saddam Hussein sa fie inlaturat de la putere. Pretul petrolului sa nu creasca prea mult,
iar guvernul roman sa poata obtine sprijin pentru ca societati romanesti sa participe la operatiunile de reconstructie a Irakului.
Iar ca profitul sa fie maxim, Romania si-ar putea recupera datoria pe care o are Irakul de dinainte de 1990, de 1,7 miliarde de dolari.
Pana cand aceste ipoteze privind castigurile s-ar putea realiza, Romania va avea de suportat o serie de costuri mai mult sau mai putin directe.
In bani, aceste costuri ar depasi 100 milioane de dolari. Cea mai mare parte din acesti bani ar veni din eventualitatea cresterii pretului petrolului, la peste 40 de dolari pe baril, si mentinerea la acest nivel pe o perioada mai lunga de timp.
Romania a importat anul trecut petrol in valoare de peste 1,1 miliarde de dolari.
Daca barilul creste cu un dolar, la nivelul unui an, pierderea pentru balanta de plati este de circa 75 milioane de dolari.
Pe piata interna, pretul mare la combustibili va antrena o majorare a preturilor celorlalte produse si servicii. "In cazul unui conflict de scurta durata, de o saptamana, efectele nu vor fi foarte grave, cu toate ca, probabil, vor exista cresteri de preturi la titei din motive speculative sau psihologice. Daca razboiul va dura mai mult de doua saptamani, efectele asupra Romaniei vor fi semnificative.
In cazul in care pretul petrolului va depasi 40 de dolari pe baril (vineri 7 februarie era de 32,34 dolari/baril) importurile nu mai sunt posibile pentru ca efortul financiar este extrem de mare. Pretul unui litru de benzina ar putea creste cu 10-20 de centi (acum este la 75 de centi)", a declarat pentru Ziarul Financiar Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol - care detine rafinariile Petromidia, Vega si o retea de depozite si benzinarii.
Aceeasi parere o are si Antonio Cambiotti, presedintele AGIP Romania si al organizatiei ASPetrol, care reuneste companii private de pe piata petroliera romaneasca.
"Daca va fi un razboi de scurta durata, de 2-3 saptamani sau o luna, piata petroliera nu va fi afectata atat de mult. Daca insa confruntarea in zona Golfului va fi una mai lunga, vor apare problemele. In acest caz, probabil, exporturile de titei catre rafinariile romanesti vor scadea pe fondul cresterii cotatiei petrolului pe piata internationala, iar guvernul ar putea decide procesarea unei cantitati mai mari de titei indigen. Piata romaneasca este mai ferita de socurile unui razboi in Irak decat statele vest - europene, pentru ca aici ponderea titei indigen/titei de import este de aproximativ 50%-50%. In plus, ar putea fi scos titei de la rezerva de stat, in situatii de acest gen. Toata discutia privind efectele unui razboi in Irak asupra pietei petroliere tine de durata acestuia si de costurile pe care le vor suporta economiile statelor europene", a declarat pentru Ziarul Financiar Antonio Cambiotti.
Cea mai mare companie de petrol din Romania, Petrom, ar putea adopta o serie de masuri pentru a reactiona la majorarea preturilor la titei. Aceste masuri ar fi stocarea unei cantitati mai mari de titei si procesarea acesteia in rafinariile companiei, a declarat Ion Popa, fostul director general al Petrom.
Chiar daca nu pot fi cuantificate acum, in cazul in care razboiul ar dura mai mult timp, exista costuri care ar interveni daca pietele de desfacere pentru exporturile romanesti - UE, SUA si tarile din regiunea Golfului ar fi afectate.
Principalele piete din lume - SUA si UE sunt deja la un pas de recesiune. Criza irakiana contribuie si mai mult la declinul economic. In acest context, exporturile romanesti si-ar reduce ritmul de crestere. Exporturile au fost in ultimii trei ani motorul cresterii economice a Romaniei, compensand tendinta de stagnare a consumului intern.
Uniunea Europeana este principala piata de desfacere, acoperind 67% din exporturi. Piata americana are o pondere destul de scazuta, de circa 4%, ceea ce nu ar atrage consecinte negative prea mari.
Rute ocolitoare pentru metalurgie
Varianta ideala, in ipoteza in care conflictul nu va putea fi evitat, ar fi ca razboiul sa dureze cat mai putin, si Saddam Hussein sa fie inlaturat de la putere. Pretul petrolului sa nu creasca prea mult,
iar guvernul roman sa poata obtine sprijin pentru ca societati romanesti sa participe la operatiunile de reconstructie a Irakului.
Iar ca profitul sa fie maxim, Romania si-ar putea recupera datoria pe care o are Irakul de dinainte de 1990, de 1,7 miliarde de dolari.
Pana cand aceste ipoteze privind castigurile s-ar putea realiza, Romania va avea de suportat o serie de costuri mai mult sau mai putin directe.
In bani, aceste costuri ar depasi 100 milioane de dolari. Cea mai mare parte din acesti bani ar veni din eventualitatea cresterii pretului petrolului, la peste 40 de dolari pe baril, si mentinerea la acest nivel pe o perioada mai lunga de timp.
Romania a importat anul trecut petrol in valoare de peste 1,1 miliarde de dolari.
Daca barilul creste cu un dolar, la nivelul unui an, pierderea pentru balanta de plati este de circa 75 milioane de dolari.
Pe piata interna, pretul mare la combustibili va antrena o majorare a preturilor celorlalte produse si servicii. "In cazul unui conflict de scurta durata, de o saptamana, efectele nu vor fi foarte grave, cu toate ca, probabil, vor exista cresteri de preturi la titei din motive speculative sau psihologice. Daca razboiul va dura mai mult de doua saptamani, efectele asupra Romaniei vor fi semnificative.
In cazul in care pretul petrolului va depasi 40 de dolari pe baril (vineri 7 februarie era de 32,34 dolari/baril) importurile nu mai sunt posibile pentru ca efortul financiar este extrem de mare. Pretul unui litru de benzina ar putea creste cu 10-20 de centi (acum este la 75 de centi)", a declarat pentru Ziarul Financiar Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol - care detine rafinariile Petromidia, Vega si o retea de depozite si benzinarii.
Aceeasi parere o are si Antonio Cambiotti, presedintele AGIP Romania si al organizatiei ASPetrol, care reuneste companii private de pe piata petroliera romaneasca.
"Daca va fi un razboi de scurta durata, de 2-3 saptamani sau o luna, piata petroliera nu va fi afectata atat de mult. Daca insa confruntarea in zona Golfului va fi una mai lunga, vor apare problemele. In acest caz, probabil, exporturile de titei catre rafinariile romanesti vor scadea pe fondul cresterii cotatiei petrolului pe piata internationala, iar guvernul ar putea decide procesarea unei cantitati mai mari de titei indigen. Piata romaneasca este mai ferita de socurile unui razboi in Irak decat statele vest - europene, pentru ca aici ponderea titei indigen/titei de import este de aproximativ 50%-50%. In plus, ar putea fi scos titei de la rezerva de stat, in situatii de acest gen. Toata discutia privind efectele unui razboi in Irak asupra pietei petroliere tine de durata acestuia si de costurile pe care le vor suporta economiile statelor europene", a declarat pentru Ziarul Financiar Antonio Cambiotti.
Cea mai mare companie de petrol din Romania, Petrom, ar putea adopta o serie de masuri pentru a reactiona la majorarea preturilor la titei. Aceste masuri ar fi stocarea unei cantitati mai mari de titei si procesarea acesteia in rafinariile companiei, a declarat Ion Popa, fostul director general al Petrom.
Chiar daca nu pot fi cuantificate acum, in cazul in care razboiul ar dura mai mult timp, exista costuri care ar interveni daca pietele de desfacere pentru exporturile romanesti - UE, SUA si tarile din regiunea Golfului ar fi afectate.
Principalele piete din lume - SUA si UE sunt deja la un pas de recesiune. Criza irakiana contribuie si mai mult la declinul economic. In acest context, exporturile romanesti si-ar reduce ritmul de crestere. Exporturile au fost in ultimii trei ani motorul cresterii economice a Romaniei, compensand tendinta de stagnare a consumului intern.
Uniunea Europeana este principala piata de desfacere, acoperind 67% din exporturi. Piata americana are o pondere destul de scazuta, de circa 4%, ceea ce nu ar atrage consecinte negative prea mari.
Rute ocolitoare pentru metalurgie
Un nou scandal in "Curtea" SIF. A disparut sustinerea politica de altadata?
Scandalurile legate de activitatea Societatilor de Investitii Financiare au fost un lucru obisnuit in ultimii ani si s-au desfasurat dupa un scenariu care incepuse sa devina banal: un grup de actionari acuza conducerea unui SIF de diverse lucruri (management neperformant, dezinformarea actionarilor, conducere netransparenta, etc.), urma un razboi la nivelul declaratiilor care uneori se sfarsea in tribunal si totul se finaliza brusc fara nici o schimbare, cu afirmatii de genul "sunt prea multe interese politice in jurul SIF pentru ca actionarii sa mai conteze". Lucrurile par, insa, pe cale sa schimbe, urmand o directie greu de anticipat in urma cu cateva luni: principalul "ghimpe" din coasta puternicilor presedinti SIF a devenit, legal sau nu, tocmai politicul, prin intermediul Curtii de Conturi.
Cand guvernul a cerut, anul trecut, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) sa efectueze un control la cele cinci SIF si apoi sa prezinte un raport, majoritatea participantilor la piata de capital au crezut ca este vorba mai mult de o gluma. Consiliile de Administratie si conducerile executive ale SIF sunt doldora de oameni politici, majoritatea de apartenenta PSD, iar o intentie serioasa de control nu era luata in calcul de nimeni. Impresia initiala a fost intarita si de faptul ca, dupa cateva saptamani de declaratii sforaitoare, nu a fost prezentata public nici macar o concluzie a controlului. Totul a parut atunci atat de artificial incat putini au sesizat anormalitatea unui raport al CNVM, subordonata prin lege Parlamentului, catre guvern.
Dupa cateva luni de "odihna", a venit randul altui organism subordonat Parlamentului - Curtea de Conturi sa preia sarcina controlarii SIF.
Si, din nou, apar intrebarile. Chiar si-au pierdut sustinerea politica managerii SIF? Daca da, se poate amesteca Curtea de Conturi in afaceri, teoretic, private? Daca SIF sunt, totusi, o afacere privata, de ce este asteptata adoptarea unei legi care sa le reglemeteze activitatea? Exista alte interese in spatele aparentei unui simplu control? De ce este intarziata o lege a SIF al carei proiect este finalizat, cel putin declarativ, inca din primavara anului trecut?
O parte din raspunsuri sunt date de faptul ca insasi infiintarea SIF poate fi considerata o anomalie din care au rezultat cinci societati cu milioane de actionari care nu au absolut nici un control asupra unor bani "daruiti" in urma cu peste zece ani de stat.
Numarul impresionanat de actionari fara putere de decizie (majoritatea nici nu stiu ca detin actiuni) ar fi putut justifica, in urma cu cativa ani, un control "de sus" asupra activitatii managerilor SIF.
Societatilor de Investitii Financiare au fost listate, insa, la Bursa de Valori in 1999 iar in structura actionariatului lor au intervenit schimbari importante de atunci. Evitand pragul maxim de detinere din actiunile unui SIF de 0,1%, mai multe grupuri de oameni de afaceri au acumulat, prin interpusi, pachete importante de actiuni si au incercat, chiar, in ultimii ani sa schimbe conducerea unor SIF sau sa traga la raspundere administratorii acestora.
Achizitiile de actiuni SIF la Bursa, in valoare de milioane de dolari in cazul unor investitori, complica discutia privind statutul public sau privat al SIF.
Daca statul era cu adevarat ingrijorat de orginea si destinatia averii SIF, de ce nu a grabit majorarea limitei de detinere (si vot) la 1%? In acest caz, controlul, cel mai eficient, ar fi venit din partea actionarilor.
Persistenta situatiei anormale a dat nastere in ultimile zile unor intamplari ce ar fi fost considerate incredibile in urma cu un an sau doi.
Conducerile SIF, din care fac parte membrii marcanti ai PSD, s-au ridicat impotriva unei organizatii (Curtea de Conturi) subordonata unui Parlament cu majoritate PSD. Mai mult, o parte din actionarii SIF s-au aliat cu managerii societatilor impotriva Curtii de Conturi, care analizeaza corectitudinea operatiunilor de majorare a capitalului social al SIF incepand chiar cu 1992.
"Nu reusim sa ne dam seama de ce sunt reluate, intr-o forma sau alta, aceste controale. Cand FPP - urile s-au transformat in SIF, raporturile aferente au fost aprobate de Parlament. Anul trecut a venit in control CNVM. Acum, desi precedentele controale nu au scos nimic negativ in evidenta, a venit randul Curtii de Conturi", afirma Florin Buzatu, vicepresedintele SIF Oltenia.
Managerii SIF pun la indoiala legalitatea controlului, invocand Legea nr. 94/1992, care imputerniceste Curtea de Conturi sa efectueze controale numai la societati de investitii financiare care utilizeaza fonduri publice.
"A spune acum ca SIF administreaza bani publici reprezinta cea mai mare lovitura data pietei de capital din Romania. Actionarii ne-au cerut sa luam pozitie impotriva acestui abuz si au afirmat chiar ca sunt pregatiti sa mearga pana la forurile europene in acest caz: probabil vor urma alte procese pierdute de statul roman", spune Daniel Manate, director de strategie la SIF Banat - Crisana.
Actiunile SIF au scazut cu aproximativ 18% in ultima luna iar membrii Asociatiei Nationale a Investitorilor la SIF (ANISIF), infiintata initial ca replica la puterea conducerilor SIF, sunt ingijorati de efectele pe care controlul Curtii de Conturi l-ar putea avea asupra valorii participatiilor.
"Daca afirmatiile "vizionare" (referitoare la majorarile de capital - n.r.) ale presedintelui Curtii de Conturi se confirma, acestea ar putea influenta considerabil valoarea actiunilor SIF, provocand pierderi imense investitorilor care au cumparat aceste titluri", afirma Catalin Chelu, membru in Comitetul Director al ANISIF.
"Diversele controale induc o stare accentuata de incertitudine in piata, din care cei cu informatii confidentiale pot scoate mici averi", spune si Daniel Manate, directorul de strategie al SIF Banat - Crisana.
Conform estimarilor din piata, Chelu ar putea detine, prin interpusi, peste 5% din actiunile fiecarui SIF si este, alaturi de Dinel Staicu, cel mai important investitor in SIF.
Controlul Curtii de Conturi a repus pe tapet o alta problema a SIF - legea speciala si a nascut un alt paradox. Reprezentantii SIF, care initial nu au fost de acord cu marirea pragului de detinere de la 0,1% la 1%, cer acum tocmai aprobarea proiectului de lege care aproba modificarea.
Cand guvernul a cerut, anul trecut, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) sa efectueze un control la cele cinci SIF si apoi sa prezinte un raport, majoritatea participantilor la piata de capital au crezut ca este vorba mai mult de o gluma. Consiliile de Administratie si conducerile executive ale SIF sunt doldora de oameni politici, majoritatea de apartenenta PSD, iar o intentie serioasa de control nu era luata in calcul de nimeni. Impresia initiala a fost intarita si de faptul ca, dupa cateva saptamani de declaratii sforaitoare, nu a fost prezentata public nici macar o concluzie a controlului. Totul a parut atunci atat de artificial incat putini au sesizat anormalitatea unui raport al CNVM, subordonata prin lege Parlamentului, catre guvern.
Dupa cateva luni de "odihna", a venit randul altui organism subordonat Parlamentului - Curtea de Conturi sa preia sarcina controlarii SIF.
Si, din nou, apar intrebarile. Chiar si-au pierdut sustinerea politica managerii SIF? Daca da, se poate amesteca Curtea de Conturi in afaceri, teoretic, private? Daca SIF sunt, totusi, o afacere privata, de ce este asteptata adoptarea unei legi care sa le reglemeteze activitatea? Exista alte interese in spatele aparentei unui simplu control? De ce este intarziata o lege a SIF al carei proiect este finalizat, cel putin declarativ, inca din primavara anului trecut?
O parte din raspunsuri sunt date de faptul ca insasi infiintarea SIF poate fi considerata o anomalie din care au rezultat cinci societati cu milioane de actionari care nu au absolut nici un control asupra unor bani "daruiti" in urma cu peste zece ani de stat.
Numarul impresionanat de actionari fara putere de decizie (majoritatea nici nu stiu ca detin actiuni) ar fi putut justifica, in urma cu cativa ani, un control "de sus" asupra activitatii managerilor SIF.
Societatilor de Investitii Financiare au fost listate, insa, la Bursa de Valori in 1999 iar in structura actionariatului lor au intervenit schimbari importante de atunci. Evitand pragul maxim de detinere din actiunile unui SIF de 0,1%, mai multe grupuri de oameni de afaceri au acumulat, prin interpusi, pachete importante de actiuni si au incercat, chiar, in ultimii ani sa schimbe conducerea unor SIF sau sa traga la raspundere administratorii acestora.
Achizitiile de actiuni SIF la Bursa, in valoare de milioane de dolari in cazul unor investitori, complica discutia privind statutul public sau privat al SIF.
Daca statul era cu adevarat ingrijorat de orginea si destinatia averii SIF, de ce nu a grabit majorarea limitei de detinere (si vot) la 1%? In acest caz, controlul, cel mai eficient, ar fi venit din partea actionarilor.
Persistenta situatiei anormale a dat nastere in ultimile zile unor intamplari ce ar fi fost considerate incredibile in urma cu un an sau doi.
Conducerile SIF, din care fac parte membrii marcanti ai PSD, s-au ridicat impotriva unei organizatii (Curtea de Conturi) subordonata unui Parlament cu majoritate PSD. Mai mult, o parte din actionarii SIF s-au aliat cu managerii societatilor impotriva Curtii de Conturi, care analizeaza corectitudinea operatiunilor de majorare a capitalului social al SIF incepand chiar cu 1992.
"Nu reusim sa ne dam seama de ce sunt reluate, intr-o forma sau alta, aceste controale. Cand FPP - urile s-au transformat in SIF, raporturile aferente au fost aprobate de Parlament. Anul trecut a venit in control CNVM. Acum, desi precedentele controale nu au scos nimic negativ in evidenta, a venit randul Curtii de Conturi", afirma Florin Buzatu, vicepresedintele SIF Oltenia.
Managerii SIF pun la indoiala legalitatea controlului, invocand Legea nr. 94/1992, care imputerniceste Curtea de Conturi sa efectueze controale numai la societati de investitii financiare care utilizeaza fonduri publice.
"A spune acum ca SIF administreaza bani publici reprezinta cea mai mare lovitura data pietei de capital din Romania. Actionarii ne-au cerut sa luam pozitie impotriva acestui abuz si au afirmat chiar ca sunt pregatiti sa mearga pana la forurile europene in acest caz: probabil vor urma alte procese pierdute de statul roman", spune Daniel Manate, director de strategie la SIF Banat - Crisana.
Actiunile SIF au scazut cu aproximativ 18% in ultima luna iar membrii Asociatiei Nationale a Investitorilor la SIF (ANISIF), infiintata initial ca replica la puterea conducerilor SIF, sunt ingijorati de efectele pe care controlul Curtii de Conturi l-ar putea avea asupra valorii participatiilor.
"Daca afirmatiile "vizionare" (referitoare la majorarile de capital - n.r.) ale presedintelui Curtii de Conturi se confirma, acestea ar putea influenta considerabil valoarea actiunilor SIF, provocand pierderi imense investitorilor care au cumparat aceste titluri", afirma Catalin Chelu, membru in Comitetul Director al ANISIF.
"Diversele controale induc o stare accentuata de incertitudine in piata, din care cei cu informatii confidentiale pot scoate mici averi", spune si Daniel Manate, directorul de strategie al SIF Banat - Crisana.
Conform estimarilor din piata, Chelu ar putea detine, prin interpusi, peste 5% din actiunile fiecarui SIF si este, alaturi de Dinel Staicu, cel mai important investitor in SIF.
Controlul Curtii de Conturi a repus pe tapet o alta problema a SIF - legea speciala si a nascut un alt paradox. Reprezentantii SIF, care initial nu au fost de acord cu marirea pragului de detinere de la 0,1% la 1%, cer acum tocmai aprobarea proiectului de lege care aproba modificarea.
Concurenta cu lingurita
Noul pariu: economie functionala de piata in sapte luni. Pariul e facut cu noi insine, ca sa uimim Uniunea Europeana. Nu cred insa ca poate fi castigat in acest an. Din nenumarate motive. Dar intai si intai fiindca nu respectam medicatia. Normal ar fi ca un medicament amar dar forti
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
