sâmbătă, 19 septembrie 2009

Situatia CSR va fi transata in doua instante judecatoresti, la Bucuresti si Washington

In aceasta saptamana, APAPS va introduce in instanta o actiune prin care va cere rezolutionarea contractului incheiat cu firma americana Noble Ventures pentru privatizarea Combinatului Siderurgic Resita, si va solicita daune interese in cuantum de 100 de milioane de dolari - a anuntat, luni seara, ministrul privatizarii, Ovidiu Musetescu. Pe de alta parte, inca din toamna anului trecut, Noble Ventures a deschis un proces la Washington, la Centrul International de Reglementare a Diferendelor privind Investitiile, de pe langa Banca Mondiala, proces in care acuza statul roman de "nationalizare a combinatului" si cere despagubiri de 200 milioane de dolari. "Batalia" este incredintata unor renumite firme de avocatura, platite pe masura. Astfel, pentru procesul din SUA, APAPS a angajat, pe langa cunoscuta firma romaneasca Musat & Asociatii, si celebra firma americana White & Case, cu o vasta experienta in astfel de litigii. De cealalta parte, Noble Ventures va fi reprezentata la Washington de nu mai putin celebra firma Wiley Rain & Fielding. Anuntata cu mare tam-tam, in anul 2000, de guvernul precedent, "consiliat" la incheierea acestei afaceri chiar de ex-ambasadorul SUA la Bucuresti, James Rosapepe, privatizarea combinatului resitean - "cea mai mare investitie americana" de pana atunci - avea sa se dovedeasca un esec "perfect", marcat de cele mai violente si mai indelungate proteste sindicale din ultimii ani. Practic, de la "privatizare" si pana azi, CSR se afla intr-o agonie continua. Desi nu mai era treaba lui o data ce combinatul trecuse in proprietate privata, Guvernul a intervenit, succesiv, aruncandu-le celor de la Resita "cu generozitate" ajutoare sociale-pomana insumand circa 65 miliarde lei (aproximativ 2 milioane de dolari). In tot acest timp, "cumparatorul" si-a ignorat cu dezinvoltura toate angajamentele contractuale. Astfel, din suma de 4,52 milioane dolari - contravaloarea pachetului majoritar de actiuni - care trebuia achitata in transe pana la finele acestui an, a achitat doar avansul de 516.000 dolari si o penalitate de 62.000 dolari. O alta obligatie asumata prin contract - realizarea pana la 31 decembrie 2000 a unei investitii de 5 milioane USD care sa se constituie intr-o majorare de capital - a fost de asemenea neonorata. Nici investitiile propriu-zise, in suma de 21,4 milioane dolari si nici capitalul de lucru in suma de 10 milioane de dolari, prevazute, de asemenea, in contract, cu data scadenta la 31 decembrie 2001, nu au fost onorate. Cat despre plata, pana la 15 septembrie 2000, a unor datorii de circa 35 milioane dolari, catre un consortiu bancar spaniol (credit luat de CSR cu garantia statului roman, inainte de privatizare - n.n.), Noble Ventures nici nu a vrut sa auda, desi si aceasta era o clauza contractuala. In schimb, partea romana a facut firmei americane concesie dupa concesie, reesalonandu-i datoriile bugetare, stergandu-i penalitatile convertind datorii de circa 65 milioane USD in actiuni, ba chiar "consiliind-o" pentru a putea obtine credite bancare. Pana si procedura de reorganizare judiciara a combinatului, demarata la un moment dat de Tribunalul Caras-Severin, la cererea creditorilor, a fost stopata. Mai mult, o echipa romaneasca, condusa de consilierul guvernamental Eugen Dijmarescu, s-a deplasat in SUA in septembrie 2001 pentru discutii cu cei de la Noble Ventures. Partile au semnat chiar o "Propunere de acord pentru intoarcerea investitorului american Noble Ventures Inc. la Resita". Si de aceasta "intelegere" s-a ales praful, desi partea romana si-a respectat toate angajamentele asumate. Astfel, in decurs de o saptamana, Guvernul a adoptat nu mai putin de trei acte normative avand ca obiect CSR, prin care, printre altele, datoriile combinatului, inclusiv cele catre furnizorii de utilitati, se restructurau si se converteau in actiuni, Noble Ventures avand drept de preemtiune la cumparare. Toate aceste concesii se dovedesc, iata, zadarnice, conflictul de la Resita urmand a fi incheiat de instanta judecatoreasca. Cand, cum si in ce conditii vom vedea. Pana atunci insa, combinatul se zbate sa supravietuiasca vanzand ce se mai gaseste "prin stocuri", iarna bate la usa si salariatii nu au bani nici macar la limita supravietuirii, ca sa nu mai vorbim de "iminenta" sarbatorilor.