Muncitorii romani din strainatate au adus Romaniei 5 miliarde dolari

xista in miscarea unei economii ceva mai puternic decat legile care o guverneaza. Independent de dorinta unui guvern, de programele unor specialisti, o mana invizibila, un "spirit", pot zdruncina sau pot pune in miscare o economie in momente de criza. Constructiva sau distructiva, aceasta energie este una "sentimentala". Frica, neincrederea, teama, speranta, dorinta, vointa - toate se intrepatrund intr-un "dans" al cifrelor, punandu-si invizibila amprenta pe indicatorii economici, pe viata de zi cu zi. De la rata somajului pana la balanta de plati, aceste sentimente dau contur cifrelor statistice, pun pietele in miscare, rastoarna calculele analistilor. Nu intamplator, "increderea consumatorilor" este "indicatorul rege" in SUA, este "Rhapsody in Blue" a burselor, in functie de care se scriu si rescriu partiturile PR-istilor guvernamentali. Captiva fricii, neincrederii, economia Romaniei a reusit sa treaca prin socurile tranzitiei si sa evite o criza de proportii gratie unui puternic instinct de supravietuire, in fata caruia nu a rezistat nici o restrictie, nici o bariera, fie ea impusa din exterior sau din interior. Asemeni unui trasor, acest instinct a impins mii de romani pe drumul Occidentului, pentru ca apoi ei sa reverse o parte din mirajul sau, peste balanta de plati a Romaniei. In ultimii 4-5 ani, mai exact incepand din 1997, cei peste 400.000 de romani care muncesc in strainatate (conform unor estimari neoficiale) au adus in tara, in medie, peste un miliard de dolari iar potrivit ultimelor cifre, doar in primele 8 luni ale acestui an, ei au transferat peste 800 de milioane de dolari. Analistii anticipeaza ca anul 2002 va fi cel mai bun din punct de vedere al transferurilor private - circa 1,3 miliarde de dolari. Altfel spus, in perioada de criza capsunarii romani din Spania, asistentele din Germania, comerciantii si prostituatele din Italia sau constructorii din Israel, au adus in Romania ultimilor ani peste 5 miliarde de dolari, cu mult mai mult decat ne-ar fi dat FMI-ul - daca am fi dus acordurile stand-by pana la capat. Sau, ca sa luam in calcul un alt indicator, toate sumele transferate de ei in tara reprezinta jumatate din investitiile straine din ultimii 12 ani. In cea mai mare parte aceste miliarde de dolari sunt bani "albi", curati, legali. Ca atare, o parte importanta din performantele macroeconomice cu care se mandresc astazi guvernantii se datoreaza si muncitorilor romani din strainatate: ei au umplut goluri pe care nici un Cabinet nu ar fi putut sa le umple, au usurat rata somajului, au tinut treaz consumul, hranindu-si "Romania lor". Desigur, migratia fortei de munca este un fenomen vechi de cand lumea. Impactul si conditiile in care se realizeaza sunt insa diferite de la o tara la alta. Nu de bunavoie ci fortati de imprejurari romanii din strainatate au ajuns sa tina in spate echilibrul balantei de plati, continuand sa "subventioneze" o Romanie care nu le-a oferit, inca, nimic in schimb. "Practic, ei au redus din deficitul balantei comerciale", dar sumele aduse in tara sunt inca departe de potential, spune Valentin Lazea, economistul sef al Bancii Nationale. Intr-un studiu privind rolul Uniunii Europene ca factor stabilizator pentru economie, oficialul BNR face o analiza comparativa intre Romania si Portugalia, aratand ca in cazul acesteia din urma, transferurile muncitorilor din strainatate au reprezentat unul din secretele reusitei sale, alaturi de dezvoltarea turismului si aderarea la Uniunea Europeana. Membra fondatoare a NATO din 1949, Portugalia a cunoscut bunastarea dupa ce in 1986 a fost primita in UE, in drumul sau spre integrarea un rol decisiv avandu-l cei peste 2 milioane de portughezi (aproape 30 la suta din forta sa de munca activa) care munceau in strainatate. Economistul-sef al BNR spera ca pe masura ce ne apropiem de UE, numarul romanilor care muncesc in strinatate va creste, macar la nivelul Portugaliei.