Un nou scandal in "Curtea" SIF. A disparut sustinerea politica de altadata?

Scandalurile legate de activitatea Societatilor de Investitii Financiare au fost un lucru obisnuit in ultimii ani si s-au desfasurat dupa un scenariu care incepuse sa devina banal: un grup de actionari acuza conducerea unui SIF de diverse lucruri (management neperformant, dezinformarea actionarilor, conducere netransparenta, etc.), urma un razboi la nivelul declaratiilor care uneori se sfarsea in tribunal si totul se finaliza brusc fara nici o schimbare, cu afirmatii de genul "sunt prea multe interese politice in jurul SIF pentru ca actionarii sa mai conteze". Lucrurile par, insa, pe cale sa schimbe, urmand o directie greu de anticipat in urma cu cateva luni: principalul "ghimpe" din coasta puternicilor presedinti SIF a devenit, legal sau nu, tocmai politicul, prin intermediul Curtii de Conturi.
Cand guvernul a cerut, anul trecut, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) sa efectueze un control la cele cinci SIF si apoi sa prezinte un raport, majoritatea participantilor la piata de capital au crezut ca este vorba mai mult de o gluma. Consiliile de Administratie si conducerile executive ale SIF sunt doldora de oameni politici, majoritatea de apartenenta PSD, iar o intentie serioasa de control nu era luata in calcul de nimeni. Impresia initiala a fost intarita si de faptul ca, dupa cateva saptamani de declaratii sforaitoare, nu a fost prezentata public nici macar o concluzie a controlului. Totul a parut atunci atat de artificial incat putini au sesizat anormalitatea unui raport al CNVM, subordonata prin lege Parlamentului, catre guvern.
Dupa cateva luni de "odihna", a venit randul altui organism subordonat Parlamentului - Curtea de Conturi sa preia sarcina controlarii SIF.
Si, din nou, apar intrebarile. Chiar si-au pierdut sustinerea politica managerii SIF? Daca da, se poate amesteca Curtea de Conturi in afaceri, teoretic, private? Daca SIF sunt, totusi, o afacere privata, de ce este asteptata adoptarea unei legi care sa le reglemeteze activitatea? Exista alte interese in spatele aparentei unui simplu control? De ce este intarziata o lege a SIF al carei proiect este finalizat, cel putin declarativ, inca din primavara anului trecut?
O parte din raspunsuri sunt date de faptul ca insasi infiintarea SIF poate fi considerata o anomalie din care au rezultat cinci societati cu milioane de actionari care nu au absolut nici un control asupra unor bani "daruiti" in urma cu peste zece ani de stat.
Numarul impresionanat de actionari fara putere de decizie (majoritatea nici nu stiu ca detin actiuni) ar fi putut justifica, in urma cu cativa ani, un control "de sus" asupra activitatii managerilor SIF.
Societatilor de Investitii Financiare au fost listate, insa, la Bursa de Valori in 1999 iar in structura actionariatului lor au intervenit schimbari importante de atunci. Evitand pragul maxim de detinere din actiunile unui SIF de 0,1%, mai multe grupuri de oameni de afaceri au acumulat, prin interpusi, pachete importante de actiuni si au incercat, chiar, in ultimii ani sa schimbe conducerea unor SIF sau sa traga la raspundere administratorii acestora.
Achizitiile de actiuni SIF la Bursa, in valoare de milioane de dolari in cazul unor investitori, complica discutia privind statutul public sau privat al SIF.
Daca statul era cu adevarat ingrijorat de orginea si destinatia averii SIF, de ce nu a grabit majorarea limitei de detinere (si vot) la 1%? In acest caz, controlul, cel mai eficient, ar fi venit din partea actionarilor.
Persistenta situatiei anormale a dat nastere in ultimile zile unor intamplari ce ar fi fost considerate incredibile in urma cu un an sau doi.
Conducerile SIF, din care fac parte membrii marcanti ai PSD, s-au ridicat impotriva unei organizatii (Curtea de Conturi) subordonata unui Parlament cu majoritate PSD. Mai mult, o parte din actionarii SIF s-au aliat cu managerii societatilor impotriva Curtii de Conturi, care analizeaza corectitudinea operatiunilor de majorare a capitalului social al SIF incepand chiar cu 1992.
"Nu reusim sa ne dam seama de ce sunt reluate, intr-o forma sau alta, aceste controale. Cand FPP - urile s-au transformat in SIF, raporturile aferente au fost aprobate de Parlament. Anul trecut a venit in control CNVM. Acum, desi precedentele controale nu au scos nimic negativ in evidenta, a venit randul Curtii de Conturi", afirma Florin Buzatu, vicepresedintele SIF Oltenia.
Managerii SIF pun la indoiala legalitatea controlului, invocand Legea nr. 94/1992, care imputerniceste Curtea de Conturi sa efectueze controale numai la societati de investitii financiare care utilizeaza fonduri publice.
"A spune acum ca SIF administreaza bani publici reprezinta cea mai mare lovitura data pietei de capital din Romania. Actionarii ne-au cerut sa luam pozitie impotriva acestui abuz si au afirmat chiar ca sunt pregatiti sa mearga pana la forurile europene in acest caz: probabil vor urma alte procese pierdute de statul roman", spune Daniel Manate, director de strategie la SIF Banat - Crisana.
Actiunile SIF au scazut cu aproximativ 18% in ultima luna iar membrii Asociatiei Nationale a Investitorilor la SIF (ANISIF), infiintata initial ca replica la puterea conducerilor SIF, sunt ingijorati de efectele pe care controlul Curtii de Conturi l-ar putea avea asupra valorii participatiilor.
"Daca afirmatiile "vizionare" (referitoare la majorarile de capital - n.r.) ale presedintelui Curtii de Conturi se confirma, acestea ar putea influenta considerabil valoarea actiunilor SIF, provocand pierderi imense investitorilor care au cumparat aceste titluri", afirma Catalin Chelu, membru in Comitetul Director al ANISIF.
"Diversele controale induc o stare accentuata de incertitudine in piata, din care cei cu informatii confidentiale pot scoate mici averi", spune si Daniel Manate, directorul de strategie al SIF Banat - Crisana.
Conform estimarilor din piata, Chelu ar putea detine, prin interpusi, peste 5% din actiunile fiecarui SIF si este, alaturi de Dinel Staicu, cel mai important investitor in SIF.
Controlul Curtii de Conturi a repus pe tapet o alta problema a SIF - legea speciala si a nascut un alt paradox. Reprezentantii SIF, care initial nu au fost de acord cu marirea pragului de detinere de la 0,1% la 1%, cer acum tocmai aprobarea proiectului de lege care aproba modificarea.